Fără surprize, CCR respinge liceul dorit de PSD cadou pentru UDMR. Totuși, DNA, o anchetă pentru destinația a 1,5 milioane de lei bani publici care urmau să fie folosiți sau au fost folosiți pentru amenajare liceu maghiar?!

Fără surprize, CCR respinge liceul dorit de PSD cadou pentru UDMR. Totuși, DNA, o anchetă pentru destinația a 1,5 milioane de lei bani publici care urmau să fie folosiți sau au fost folosiți pentru amenajare liceu maghiar?!

Târgu-Mureșul nu se dezminte, ca fiind locul de unde pornesc toate nenorocirile etnice și interesele la fel de etnice. Liceu maghiar, inventat de un pesedist, Someșan, ilegal, dar cu cheltuiala legală care trebuia să fie 1,5 milioane de lei din banii târgumureșenilor (vezi stenograma ședinței CL) ! La ce neterminat trebuiau să ajungă aproape 400.000 de euro?! Cum e oraș etnic și cum singurul maghiar constructor cu nevastă la IȘJ nu mai era în grațiile românașilor, ia căutați vreun român PNL/PDL, din camarila inculpaților români din primărie sau din sectă care trebuia să umfle banii și să raporteze munca reală.

9.03.2018

În ziua de 19 martie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție şi al art.11 alin.(1) lit.A.a) şi art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curții Constituţionale, s-a pronunțat, în cadrul controlului anterior promulgării, asupra obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc, sesizare formulată de un număr de 66 de deputați, aparținând grupurilor parlamentare al Partidului Național Liberal şi al Partidului Mișcarea Populară.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că Legea pentru înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc este neconstituțională.

În motivarea soluției pronunțate, Curtea a reținut că dreptul de a dispune cu privire la înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, confesional şi particular, preuniversitare, aparține autorităţilor administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Operaţiunea juridică se circumscrie domeniului de reglementare al actelor cu caracter infralegal, administrative, și nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii.

În cadrul controlului, Curtea nu a analizat legea criticată prin raportare la dreptul cetățenilor aparținând minorităților naționale de a învăța în limba lor maternă și nici oportunitatea înființării unității de învățământ, ci, constatând că legea criticată dispune cu privire la înființarea unei persoane juridice, deci având caracter individual, Curtea a reținut încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de art.1 alin.(4) din Constituţie, a principiului egalităţii în drepturi, prevăzut de art.4 alin.(2) şi art.16 alin.(1) şi (2) din Constituţie, şi a rolului Parlamentului, prevăzut de art.61 alin.(1) din Constituţie. Mai mult, autoritatea legiuitoare a încălcat sfera de competenţă a autorităţii executive locale, care se bucură de protecția constituțională a principiului autonomiei locale, prevăzut de art.120 alin.(1) și art.121 alin.(1) și (2) din Constituţie.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui

României, președinților celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale