vineri, 31 iulie 2015

Măgării la consiliile județene din Mureș și Cluj, pentru ajutoare Wizz Air? Atenție, CJC a denunțat încă din 2012 tarifele bătaie de joc de la Mureș. Ceva emoții la gașca PNL cu chirii de sute de mii de lei pe declarația de avere a familiei și cu afacerile liberale primărești pe... familion?

Măgării la consiliile județene din Mureș și Cluj, pentru  ajutoare  Wizz Air? Atenție, CJC a denunțat încă din  2012 tarifele bătaie de joc de la Mureș. Ceva emoții la gașca PNL cu chirii de sute de mii de lei pe declarația de avere a familiei și cu afacerile liberale primărești pe... familion?


Comisia Europeană a iniţiat două investigaţii aprofundate separate pentru a stabili dacă măsurile adoptate în favoarea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, Aeroportului Transilvania Târgu Mureş şi a transportatorilor care le utilizează (în principal Wizz Air) sunt conforme normelor UE privind ajutoarele de stat.


Comisia Europeană analizează posibile ajutoare de stat pentru aeroporturile din Cluj, Târgu Mureş şi firma Wizz Air (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Investigaţiile vizează îndeosebi taxele de marketing plătite companiei Wizz Air de către Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca şi tarifele aeroportuare reduse oferite de Aeroportul Transilvania Târgu Mureş transportatorilor aerieni care operează zboruri de pe aeroportul respective, a anunţat Comisia, într-un comunicat.

În plus, Comisia va examina şi subvenţiile primite, la rândul lor, de aeroporturi din partea autorităţilor locale. Iniţierea procedurilor le oferă părţilor interesate posibilitatea de a prezenta observaţii privind măsurile evaluate, fără a aduce atingere rezultatului investigaţiei.

"În sectorul aerian, se înregistrează o concurenţă puternică la nivel paneuropean. Prin urmare, Comisia trebuie să se asigure că tarifele aeroportuare şi alte condiţii oferite de aeroporturile publice regionale pentru a atrage transportatori aerieni nu denaturează condiţiile de concurenţă echitabile de pe piaţă. Investigaţiile noastre vor arăta dacă măsurile luate de România în favoarea celor două aeroporturi şi a unor transportatori aerieni sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat", a declarat Comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager.

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, al doilea aeroport din România ca importanţă, este exploatat de o întreprindere deţinută integral de Consiliul Judeţean Cluj. În 2014 a deservit aproximativ 1,2 milioane de pasageri.

"Comisia a primit o plângere potrivit căreia aeroportul a acordat un ajutor de stat ilegal transportatorului aerian Wizz Air, prin intermediul unor condiţii avantajoase în cadrul anumitor acorduri încheiate între transportatorul aerian şi aeroport, în timp ce aeroportul a beneficiat, la rândul său, de un ajutor de stat de la Consiliul Judeţean Cluj, sub formă de finanţare publică", informează CE.

Prin urmare, Comisia a examinat o serie de acorduri încheiate de Aeroportul Cluj-Napoca cu Wizz Air între 2007 şi 2010. În temeiul acestor acorduri, Wizz Air este remunerat pentru servicii de publicitate prestate judeţului Cluj, în schimbul unor condiţii diverse legate de prezenţa şi amploarea operaţiunilor companiei Wizz Air pe Aeroportul Cluj-Napoca. De asemenea, aceste acorduri stabilesc condiţiile aplicabile serviciilor de handling la sol pe care aeroportul le furnizează companiei Wizz Air.

"În acest stadiu, Comisia îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu posibilitatea ca unele dintre clauzele acordurilor să acorde companiei Wizz Air un avantaj economic nejustificat faţă de concurenţii săi, deoarece acest transportator aerian beneficiază de condiţii excesiv de favorabile şi niciun operator privat nu ar fi acceptat să-i acorde condiţii similare în împrejurări similare", arată comunicatul.

De asemenea, Comisia va examina în detaliu dacă diversele subvenţii primite din partea autorităţilor locale în perioada 2010-2014 au acordat Aeroportului Cluj-Napoca însuşi un avantaj economic nejustificat faţă de alte aeroporturi. Comisia va încerca să verifice dacă eventualul ajutor este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat, mai precis dacă aduce într-adevăr o contribuţie reală la accesibilitatea Transilvaniei şi la mobilitatea locuitorilor acestei regiuni şi dacă utilizarea fondurilor publice este limitată strict la minimumul necesar. Comisia va lua în considerare, de asemenea, relativa proximitate a Aeroportului Târgu Mureş, aflat la o distanţă de 103 km, care poate fi parcursă în aproximativ 1,5 ore cu maşina.

De asemenea, în cadrul unei investigaţii separate, iniţiate tot în urma unei plângeri, Comisia va examina în detaliu dacă tarifele aeroportuare practicate la Aeroportul Târgu Mureş, "care par anormal de scăzute şi prevăd reduceri semnificative în funcţie de nivelul de trafic", sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat. În 2014, Aeroportul Transilvania Târgu Mureş a deservit aproximativ 350.000 de pasageri. Este exploatat de o societate deţinută integral de Consiliul Judeţean Mureş.

"De aceste tarife reduse a beneficiat în principal Wizz Air, principalul transportator aerian care operează pe Aeroportul Târgu Mureş, dar este posibil să fi beneficiat şi alţi transportatori aerieni care utilizează acest aeroport. În acest stadiu, Comisia îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu posibilitatea ca nivelul tarifelor aeroportuare să le fi oferit acestor transportatori aerieni un avantaj economic nejustificat faţă de concurenţii lor", se mai arată în comunicatul CE.

Totodată, Comisia va examina în detaliu dacă diversele subvenţii primite din partea autorităţilor locale începând din 2011 au acordat Aeroportului Târgu Mureş însuşi un avantaj economic nejustificat faţă de alte aeroporturi. Comisia va încerca să verifice dacă eventualul ajutor este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat, mai precis dacă aduce într-adevăr o contribuţie reală la accesibilitatea Transilvaniei şi la mobilitatea locuitorilor acestei regiuni (având în vedere relativa proximitate a Aeroportului Cluj-Napoca) şi dacă utilizarea fondurilor publice este limitată strict la minimumul necesar.

Investiţiile efectuate de autorităţile publice în societăţi care desfăşoară activităţi economice sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat dacă sunt efectuate în condiţii pe care le-ar accepta un actor privat care operează în condiţiile pieţei (principiul operatorului economic privat în economia de piaţă).

Dacă nu se respectă acest principiu, intervenţiile publice constituie ajutor de stat în sensul normelor UE (articolul 107 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene - TFUE), deoarece îi oferă beneficiarului un avantaj economic de care concurenţii săi nu dispun. Ulterior, Comisia examinează dacă un astfel de ajutor poate fi considerat compatibil cu normele comune ale UE care autorizează anumite categorii de ajutoare.

"În sectorul aviaţiei, Orientările Comisiei privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor şi companiilor aeriene reflectă faptul că subvenţiile publice pot fi utilizate uneori de aeroporturile regionale pentru a atrage companii aeriene sensibile la criteriul preţului şi că aceste companii pot, în unele cazuri, să transfere efectiv capacităţi pentru a beneficia de cea mai bună ofertă, mai ales dacă aeroporturile implicate deservesc aceiaşi clienţi. Astfel de subvenţii pot fi acordate sub formă de tarife aeroportuare mici, de reduceri ale tarifelor aeroportuare, de onorarii condiţionate de rezultate sau de plăţi pentru promovarea pe piaţă", precizează Comisia.

Deşi Comisia recunoaşte că aeroporturile regionale aflate în proprietate publică le pot oferi transportatorilor aerieni condiţii atractive în scopul de a-i încuraja să opereze zboruri şi să stimuleze astfel traficul aeroporturilor în cauză, aceste condiţii nu trebuie să le depăşească pe cele pe care ar fi dispus să le ofere un operator aeroportuar care urmăreşte să obţină profit.

În ceea ce priveşte finanţarea publică a infrastructurii aeroportuare, normele UE urmăresc să evite subvenţiile pentru investiţii în infrastructură care generează supracapacitate, au drept rezultat multiplicarea aeroporturilor (neprofitabile) în aceeaşi zonă de deservire sau depăşesc ceea ce este necesar pentru realizarea unor proiecte de investiţii utile.

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/38241-cine-a-vandut-avocatilor-wizz-air-informatii--despre-procesul-dintre-cj-cluj-si-cj-mures

Cine a “vândut” avocaţilor Wizz Air informaţii despre procesul dintre CJ Cluj şi CJ Mureş
Joi, 10 Iulie 2014, Scris de: Bianca Preda
Toate documentele din dosarul prin care Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a cerut justiţiei să anuleze hotărârea CJ Mureş prin care Wizz Air beneficia de un ajutor financiar mascat din bani publici au fost oferite pe tavă companiei aeriene de funcţionarii Consiliului Judeţean Cluj.

Procesul pierdut de către CJ Cluj în anul 2013 împotriva CJ Mureş privind tarifele reduse practicate de Aeroportul „Transilvania” din Târgu Mureş s-ar datora şi unor funcţionari din cadrul Consiliului Judeţean Cluj care au furnizat informaţii şi acte avocaţilor companiei Wizz Air, principalul beneficiar al acestor subvenţii. Au contribuit ei la pierderea procesului prin faptul că au dat acte pe mâna “duşmanului”?

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a pierdut în 2013 procesul intentat Consiliului Judeţean Mureş privind anularea unei hotărâri prin care CJ Mureş stabilea tarife foarte mici pentru avioanele care operau de pe Aeroportul „Transilvania” din Târgu Mureş (se poate vedea comparativ în caseta de la finalul textului ce tarife practică aeroporturile din România şi din Europa). Autorităţile judeţene din Cluj au acuzat atunci Consiliul Judeţean Mureş de concurenţă neloială pentru că au subvenţionat şi au alocat direct bani pentru activitatea aeroportului din Târgu Mureş. Principalul beneficiar al  acestui ajutor era compania aeriană Wizz Air. Angajaţii Consiliului Judeţean au furnizat informaţii care nu ar fi trebuit să ajungă pe mâna companiei, având în vedere că Wizz Air nu era parte în proces.

În memoriul trimis către CJ Cluj şi semnat de David Ciceo, directorul Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj, acesta a arătat că în data de 8 martie 2013, “deşi s-a comunicat telefonic cu angajaţi ai serviciului juridic din cadrul CJ Cluj care au fost informaţi de importanţa proceselor cu CJ Mureş privind sistemul redus de tarifare aplicat de Aeroportul «Transilvania» Târgu Mureş, printr-o adresă din partea CJ Cluj s-au transmis în copie toate informaţiile solicitate de avocatul companiei Wizz Air fără ca informaţiile solicitate să facă parte din categoria informaţiilor de interes public”.

„Prin acest răspuns CJ Cluj a facilitat accesul companiei aeriene Wizz Air la informaţii care nu erau necesare a fi cunoscute de ei, compania aeriană nefăcând parte din dosarul cauzei. Prin transmiterea acestor informaţii care priveau CJ Cluj, CJ Mureş şi aeroporturile regionale Cluj şi Mureş, s-au adus prejudicii Aeroportului Cluj care se află în competiţie directă cu Aeroportul «Transilvania» Târgu Mureş pentru atragerea de trafic, introducerea de noi destinaţii şi consolidarea poziţiei aeroportului Cluj pe piaţa aviatică din România, fapt care se cunoştea foarte bine la nivelul conducerii CJ Cluj încă din anul 2012”, afirmă Ciceo.
Ce au cerut avocaţii Wizz Air?

Avocaţii companiei Wizz Air au făcut o cerere în martie 2013 către CJ Cluj ca în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public să li se comunice demersurile făcute de CJ pentru suspendarea hotărârii CJ Mureş privind tarifele aeroportuare practicate de Aeroportul Târgu Mureş, arătând că “activitatea Wizz Air este direct afectată de tarifele aeroportuare aprobate prin această hotărâre”.

În cererea respectivă avocaţii companiei aeriene au cerut să li se confirme dacă CJ Cluj a formulat vreo plângere prealabilă sau a iniţiat vreo procedură prealabilă privind hotărârea CJ Mureş şi dacă au formulat vreo cerere de chemare în judecată prin care a solicitat suspendarea executării hotărârii de CJ Mureş sau anularea acesteia. De asemenea, avocaţii companiei au mai cerut să li se precizeze dacă dosarul aflat iniţial pe rolul Tribunalului Cluj şi care a fost strămutat la Tribunalul Vâlcea, având ca părţi CJ Cluj ca reclamant şi CJ Mureş ca pârât, are ca obiect suspendarea executării hotărârii dată de CJ Mureş. Mai mult, avocaţii au cerut “să ne transmiteţi copii ale tuturor documentelor privind orice acţiune formulată în instanţă şi care are ca obiect hotărârea CJ Mureş incluzând, dar fără a se limita la, cereri de chemare în judecată, întâmpinări formulate în respectivele cauze, dacă este cazul încheieri emise de instanţă sau dacă este cazul soluţii date de instanţă”.
Cine a transmis documentele?

Întreaga documentaţie, inclusiv plângerea prealabilă prin care CJ Cluj a solicitat revocarea hotărârii CJ Mureş, răspunsul la plângerea prealabilă, cererea de suspendare formulată de către CJ Cluj, întâmpinarea formulată de CJ Mureş, cererea de strămutare şi concluziile formulate de CJ Cluj, a fost trimisă avocaţilor Wizz Air. Cel care a întocmit şi redactat răspunsul la solicitarea avocaţilor companiei aeriene a fost şeful Serviciului Juridic din cadrul CJ Cluj Ştefan Iliescu. La rândul său, răspunsul redactat de Iliescu a fost supervizat şi aprobat de către directorul Direcţiei Juridice din CJ Cluj Dan Vasile Pop şi însuşit prin semnătură de către Horea Uioreanu, preşedintele CJ Cluj în prezent arestat preventiv pentru fapte de corupţie. Cea care potrivit legii răspunde pentru legalitatea tuturor demersurilor CJ Cluj este Simona Gaci, secretarul judeţului dar a cărei semnătură pe actul în cauză nu se regăseşte.
Cum se apără CJ Cluj?

Reprezentanţii CJ Cluj spun că acuzaţiile aduse de conducerea Aeroportului Cluj privind prejudiciile aduse prin comunicare acestor acte către avocaţii companiei Wizz Air sunt neîntemeiate.

“Potrivit legii, se exceptează de la comunicare informaţiile care pot aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces. Or, la acea dată părţile implicate în proces erau doar judeţul Cluj şi CJ Mureş, singurele care ar fi putut invoca încălcarea unui interes legitim. Nicidecum Aeroportul Cluj. Considerăm că în speţă nu poate fi susţinută ideea că informaţiile nu sunt destinate publicităţii, întrucât privesc un act administrativ, hotărârea CJ Mureş. Acuzaţiile aduse de către conducerea aeroportului Cluj sunt neîntemeiate, prejudiciile aduse aeroportului nu sunt nici măcar specificate, nicidecum probate sau cuantificate”, au precizat aceştia.

Deşi ei afirmă că doar Consiliul Judeţean Cluj ar fi fost parte în proces şi el nu a fost prejudiciat, Regia Autonomă Aeroportul Internaţional Cluj, principalul perdant în cauză, este în subordinea CJ Cluj, un eventual prejudiciu tot la nivelul judeţului fiind adus.
Istoria procesului

În ianuarie 2012, fostul preşedintele al CJ Cluj Alin Tişe anunţa că autorităţile judeţene, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca şi sindicatele din aeroport vor sesiza Comisia Europeană şi Consiliul Concurenţei, acuzând Consiliul Judeţean Mureş de concurenţă neloială prin subvenţionarea activităţii aeroportului local.

În octombrie 2012 Tribunalul Neamţ a dat câştig de cauză Aeroportului din Cluj şi a dispus anularea în parte a hotărârii de CJ Mureş.

În 2013, ca urmare a admiterii unei cereri de strămutare, cauza a fost judecată la Tribunalul Vâlcea, care a dat câştig de cauză CJ Mureş şi Aeroportului "Transilvania" din Târgu Mureş, iar Curtea de Apel Piteşti a menţinut această sentinţă. Atunci reprezentanţii CJ Cluj declarau ca „nerelevantă” pierderea procesului mai ales că pe rolul instanţelor se mai aflau alte 12 procese se află pe rol la diferite instanţe.

În decembrie 2013 CJ Mureş a abrogat hotărârea privind tarifele practicate de pe aeroportul Târgu Mureş.
Tabel comparativ al tarifelor aeroportuare din ţară şi din Europa

Tarif de servicii pentru pasageri:

Târgu Mureş - 1 euro/pasager

Arad – 1,50 euro/pasager

Satu-Mare – 4 euro/pasager

Bacău, Baia Mare, Suceava – 5 euro/pasager

Sibiu – 5,40 euro/pasager

Cluj – 6 euro/pasager

Oradea – 8 euro/pasager

Tmişoara – 8,50 euro/pasager

Băneasa – 15 euro/pasager

Amsterdam – 14,81 euro/pasager

Bruxelles – 16,16 euro/pasager

Frankfurt – 16,75 euro/pasager

Ataşat în galeria foto aveţi cererea făcută de avocaţii Wizz Air către Consiliul Judeţean Cluj, precum şi răspunsul dat de către Horea Uioreanu, iar în ataşament puteţi vedea toate documentele trimise de către CJ Cluj avocaţilor companiei aeriene.


Și când CJ Mureș refuza și mituitorul PDL Giurgea (dosarul pământ pentru polițai) vorbea de...șantaj!
 ropunerea operatorului aerian low cost Wizz Air de a relua curesele spre Budapesta de pe Aeoportul Transilvania din Târgu Mure a fost refuzata luni de catre conducerea Consiliului Judetean Mures. Astfel Aeroportul din Cluj Napoca va fi singurul beneficiar al companiei aeriene maghiare.
Luni a avut loc la sediul Palatului Administrativ din Târgu-Mures, sedinta în care a fost dezbatuta solicitarea companiei aeriene maghiare Wizz Air de a-si relua zborurile de pe aeroportul Transilvania însa cu o frecventa de numai trei zboruri pe saptamâna spre Budapesta si la un cost per pasager de 7.2 euro, în conditiile ân care, la ora actuala tariful per pasager este de 9.5 euro. Decizia finala luata în cadrul acestei sedinte a fost de a refuza propunerea Wizz Air. La aceasta sedinta au participat presedintele CJ Mures, Edita Lokodi, prefectul judetului Mures, Ciprian Dobre, membrii Consiliului de Administratie ai Regie Autonome Aeroportul Transilvania precum si  un numar de 15 consilieri judeteni. Dintre persoanele contactate pentru a ne oferi informatii cu privire la concluziile la care s-a ajuns în finalul acestei sedinte, din cei prezenti, doar prefectul Ciprian Dobre si consilierul PRM Constantin Amza ne-au oferit declaratii pertinente. În schimb, presedintele CJ Mures, Edita Lokodi , nu a avut bunavointa sa ne ofere informatii pe parcursul ultimelor zile de dezbateri, iar marti ne-a trimis, prin ofiterul de presa, la directorul Aeroportului Transilvania, Stefan Runcan, desi Lokodi solicitase si obtinuse mandatul consilierilor judeteni pentru a oferi raspuns catre Wizz Air si totodata cetatenilor judetului direct interesati. „Doamna presedinta Lokodi Edita Emoke va roaga sa va adresati managerului Aeroportului pentru a obtine raspunsurile la ântrebarile Dvs.”, ne-a precizat Magyarossy Andrea responsabil relatia cu mass-media ân cadrul CJ Mures. Luni, 5 noiembrie (termenul dat de Wizz Air pentru un raspuns al CJ Mures, n.r.) directorul aeroportului Târgu-Mures ne-a declarat ca presedintelui CJ Mures i-au fost înaintate din partea administratiei aeroportuare târgumuresene, trei variante posibile de solutionare a situatiei. „Conducerea aeroportului a înaintat în scris presedintelui CJ Mures, în data de 1 noiembrie, aspecte tehnice si reglementare pentru 3 variante posibile de solutionare. Acestea momentan nu sunt publice, pentru ca nu vreau sa fac o antepronuntare. Daca vrea doamna presedinta sa le comunice nu am nimic împotriva pentru ca dumneaei negociaza. În orice caz Wizz Air nu vrea decât sa santajeze pentru a obtine avnataje asa ca nu au decât sa plece daca nu le convine oferta”, a declarat Stefan Runcan.
Santaj economic
Pentru a afla si opinia liderilor de grup ai partidelor politice reprezentate în cadrul CJ Mures i-am contacta pe consilierii judeteni Constantin Amza, Teodor Giurgea, precum si pe vicepresedintele CJ Mures, Alexandru Fratean. Consilierul judetean PRM Constantin Amza a declarat ca propunerea Wizz Air a fost refuzata pe motivul ca aceasta ar fi de fapt o modalitate de santaj economic. „Luni am fost prezent la sedinta ce a avut loc în Palatul Administrativ si la care au participat 15 consilieri judeteni, prefectul si Consiliul de Administratie al aeorportului din Târgu-Mures pentru a discuta despre propunerea înaintata catre CJ Mures de operatorul aerian Wizz Air. Cu totii am cazut de comun acord sa refuzam aceasta propunere pentru ca nu este altceva decât o metoda de santaj economic si nu suntem de acord cu tarifele discretionare propuse de Wizz Air”, a  mentionat Constantin Amza.
Prefectul judetului Mures, Ciprian Dobre, a precizat ca prezenta sa la întrunirea care a avut loc luni, în vederea luarii unei decizii refereritoare la solicitarea înaintata de operatorul aerian low-cost Wizz Air, a avut doar rol informativ acesta fiind doar invitat. „În cadrul sedintei de luni, la care au participat 15 consilieri precum si membrii Consiliului de Administratie ai Aeroportului Transilvania din Târgu Mures, eu am participat în calitate de invitat si doar pentru a fi informat. Eu cred ca daca noi am avut o felie de pâine prin exploatarea de catre Wizz Air a aeroportului din Târgu-Mures, acum nu trebuie sa ne multumim doar cu firimiturile propuse de compania maghiara, si anume ca ei sa faca doar trei zboruri spre Budapesta cu 7 euro de pasager. Noi am avut principii clare si transparente ân ceea ce priveste raporturile cu Wizz Air, însa acestea au fost înfrânte de interese si de aceea trebuie sa ramânem cu coloana vertebrala dreapta si sa facem investitii ân ceea ce priveste dezvoltarea aeroportului din Târgu-Mures pentru ca poate peste 2, 3 sau 6 luni chiar Wizz Air sa aiba nevoie de noi”, a declarat prefectul de Mures, Ciprian Dobre.
Vicepresedintele CJ Mures ne-a declarat ca în momentul de fata nu poate oferi informatii pertinente în ceea ce priveste negocierile dintre CJ si Wizz Air deorece este în concediu. „Eu sunt în concediu si fac campanie elctorala în momentul de fata, asa ca nu pot sa comentez aspecte referitoare la negocierile dintre CJ si operatorul aerian maghiar”, a precizat Alexandru Fratean.
Teodor Giurgea, consilier judetean din partea PNL si care probabil nu a fost la întrunirea de luni, a declarat ca ar fi de acord cu o colaborare ântre CJ si compania aeriana maghiara cu conditia ca tarifele sa ramâna aceleasi. „E clar ca Wizz Air joaca cu noi la santaj si vrea sa distruga Malev prin obtinerea de costuri mai mici, folosindu-se de noi ca sa faca concurenta neloiala. Noi am fi dispusi pentru o colaborare chiar si numai pentru ruta Budapesta Târgu-Mures cu conditia ca tarifele practicate sa ramâna cele de acum si anume de 13.93 de euro de persoana. Daca le convine sa ramâna daca nu sa plece pentru ca noi nu cadem ân genunchi ân fata lui Wizz Air. Pe viitor o sa ne orientam spre reabilitarea infrastructurii aeroportuare si ân acest fel eu cred ca o sa avem operatori aerieni câti vrem”, a declarat Teodor Giurgea.
Liviu CRUDU


Iar  procesele pierdute de Mureș sunt pe pagina aeroportului clujean!


SINDICATUL INDEPENDENT AL R.A. AEROPORTUL CLUJ-NAPOCA a câştigat încă un proces important cu Consiliul Judeţean Mureş

SINDICATUL INDEPENDENT AL R.A. AEROPORTUL CLUJ-NAPOCA a câştigat în data de 28 octombrie 2014 încă un proces important cu Consiliul Judeţean Mureş care a fost obligat să furnizeze informaţiile de interes public solicitate privind fundamentarea bugetului de 8.330.000 lei/an alocat la R.A. Aeroportul Transilvania Târgu Mureş pe anul 2014

Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj R.A. a câştigat in anul 2014 două procese importante cu R.A. Aeroportul Transilvania Târgu Mureş care privesc stoparea finanţării din fonduri publice a unor activităţi comerciale

AEROPORTUL INTERNAŢIONAL „AVRAM IANCU” CLUJ R.A. a câştigat în anul 2014 două procese importante cu R.A. Aeroportul Transilvania Târgu Mureş prin care se dispune anularea Hotărârii C.J. Mureş nr. 47/2013 privind aprobarea contractării şi garantării unei finanţări rambursabile în valoare de 89.000.000 lei pentru amenajarea accesului şi a parcarii Aeroportului Transilvania Targu Mures si anularea Hotărârii C.J. Mureş nr. 107/ 2011 cu privire la încredinţarea serviciului de interes economic general Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Târgu Mureş.

 Iar scursurile SRI, scriau gunoaie,  cu pseudonim maghiar, în presa angajatoare de specimene.

 
 
AEROPORTUL INTERNATIONAL "TRANSILVANIA" (INCA!) TARGU-MURES, VICTIMA A INTERESELOR SAU A INCOMPETENTEI ?


|
Autor: ALEODOR LASZLO
|
Daruirea si sensibilitatea doamnei Lokodi pentru dezvoltarea aeroportului, cel putin declarativa, este impresionanta, atat in privinta obiectivelor de investitii, cat si in asigurarea sumelor necesare. Lentoarea in decizii, conflictele si istericalele atitudinale din orice nimicuri, in relatiile cu cei care reprezinta aeroportul ori au atributii bine remunerate pentru a sustine dezvoltarea acestui obiectiv judetean de infrastructura, considerat pe buna dreptate strategic, dar mai ales lipsa crasa de diplomatie in contactele si negocierile cu operatorii aerieni, imping evolutia aeroportului spre zona neagra a incertitudinilor. Faptele vorbesc !

Inca din 2004, presedintele CJ Mures parea ca isi asuma serios rolul de administrator al aeroportului si a conceput, din pacate, doar

o singura strategie de dezvoltare asa-zis internationala de care era si este in stare: "Poarta de intrare in Tinutul Secuiesc". Fiecare aeroport se defineste ca si poarta de intrare, dar nu in tinuturi utopice, pe criteriu etnic, cu scopuri revizioniste.

Consecintele nefaste ale acestei viziuni manageriale primitive pentru Aeroportul "Transilvania" se regasesc in gradul redus de reprezentativitate in batalia cu concurenta aeroporturilor din zona Ardealului. Concurentul catalogat principal, aeroportul din Cluj-Napoca, aflat la ani lumina de noi, are in medie 12 curse zilnice, iar cei 7 operatori aerieni ating 24 de destinatii UE si non-UE (majoritatea capitalelor europene), avand un trafic anual de peste 800.000 de calatori. Mai timidul aeroport din Sibiu, cu cei cinci operatori, are 9 destinatii externe in sase tari distincte.

Noi? Rusinos de modest. Si cand mai pui ca Brasovul nu sta cu mainile in san si vine puternic din spate. Aeroportul "Transilvania" cu cei doi operatori externi permanenti, fie si de nationalitate ungara (MALEV si Wizz Air) are doar o singura destinatie externa _ Budapesta. Doamna Lokodi jubileaza ca si-a vazut o parte din vis implinit: "Toate drumurile duc la Buda-Pesta"! Trist.

Nu conteaza ca aproape 50% din trafic este generat de catre emigranti si familiile lor, care, dupa cum se stie, au ca destinatie, in principal, Italia, Spania, Anglia si Germania, sau ca o buna parte din cei care utilizeaza aeroportul din Cluj-Napoca sunt din Mures, Harghita si Bistrita-Nasaud. Oricand, acesti onorabili cetateni pot fi clienti la Targu-Mures. Doar amazoanei sefe nu-i pasa si ne sfideaza.

Cochetand initial cu varianta nereusita de privatizare a aeroportului catre un investitor strategic via Budapesta, doamna Lokodi a visat frumos si a purces in consecinta. Intalnirile cu reprezentantii unor companii ungare (unele vai de profitul lor !) sunt dovezi clare in acest sens. Dupa acest pas esuat, s-a bucurat ca, in 2006, i-a batut la usa compania ungara Wizz Air si a acceptat oferta acestora.

Despre epopeea negocierilor ulterioare cu aceasta companie si incompetenta crasa de a percepe realitatea si pragmatismul transportului aerian a curs multa cerneala in presa locala. Cert este ca, la final, doamna Lokodi a facut cadou aeroportului Cluj-Napoca toate cursele externe si peste 100.000 de calatori ai companiei Wizz Air, care a ramas sa opereze in Mures doar cu 3 curse saptamanale la Budapesta, la tarife minime, sabotand, pe aceasta cale, posibilitatile de negociere ulterioara cu alte companii. Din toata aceasta situatie, presedintele CJ Mures a inteles ca, dupa cum a declarat in publicatia "Kronika": "s-a demonstrat ca in capitala de odinioara a Tinutului Secuiesc exista un interes mult mai sporit fata de cursele de Budapesta decat in Cluj-Napoca".

Stiti cati bani si alte oportunitati a pierdut Aeroportul Targu-Mures prin alungarea premeditata a operatorilor? Enorm, stimati cititori, si ma intreb daca demisia doamnei e suficienta.

Totusi, suparata ca a primit cu tifla peste nas, de la ungurii ei, ancorati la realitate insa, doamna Lokodi a luat in brate operatorul MALEV _ compania nationala bineinteles ungara, careia i-a asigurat monopolul curselor externe, cu zboruri zilnice, bineinteles catre Buda-Pesta.

Intrebarea fireasca este: de ce alti operatori nu au loc pe aeroportul devenit personal al doamnei Lokodi, sau de ce nu sunt acceptate alte destinatii? Nu intelegem, deocamdata, de ce in urma discutiilor cu Blue Air sau Carpatair (care opereaza pe aeroportul din Sibiu, cu 24 de curse externe!) nu s-a dorit ori nu am fost capabili sa-i convingem sa opereze ori sa aiba o baza si la Targu-Mures. Lufthansa si Austrian Airlines sunt alte doua exemple care opereaza pe aeroporturile concurente. De ce madam Lokodi s-a implicat personal si de o maniera evident neconstructiva sa impuna conditii de neacceptat pentru operatorul Ryanair? (Sic! - doamna Lokodi a scapat o companie ungara, Air Hungary, care opereaza curse cargo la Cluj catre Budapesta _ n.b. _ cam ce ar fi de dorit sa facem si la noi). Parca totul are un talc. Vizibil, insa, etnic.

In manualele de marketing este celebra, vorba parintelui companiei Ford, care, prin anii 1900, spunea ca americanii pot cumpara orice masina cu conditia sa fie neagra si marca Ford. Ei bine, in manualul de marketing aerian international al doamnei Lokodi, locuitorii Tinutului Secuiesc pot zbura cu oricine si oriunde in lume cu conditia sa fie la Budapesta si cu o companie ungara.

Dar, ca de obicei, pe doamna Lokodi o cam incurca normele UE, de care habar nu are oricum, si care ii cam dau peste cap planurile de enclavizare. Pana in 2010, daca de pe Aeroportul "Transilvania" nu se va opera permanent cu o cursa non-Shengen, vom pierde statutul de aeroport international.

Daca veni vorba de termene si norme UE, recent, presedintele CJ Mures a iesit la rampa cu investitia de peste 5 milioane de euro pentru implementarea unui sistem de securitate integrat la aeroport, necesar pentru a respecta criteriile Shengen. Ce a evitat sa precizeze (sau chiar nu stie) este ca investitia apare esalonata pe 4 ani, iar Romania si-a propus ca termen de intrare in spatiul Shengen martie 2011 (peste 2 ani)..., dar nu este nicio problema, situatia e similara, sau chiar mai dramatica la depozitele de gunoi, la centurile ocolitoare etc.

Toate proiectele esentiale pentru dezvoltarea judetului esueaza sub bagheta actualului presedinte al CJ Mures. Nu ar fi cazul sa-i ceara socoteala consilierii judeteni pentru aceste esecuri care ne lovesc din greu in plina criza?

Deloc constienta de concurenta aeroportului din Cluj, presedintele CJ Mures va face o vizita la omologii ei pentru a "negocia" situatia in favoarea noastra. Asii ei in maneca sunt raul Somes si blocurile comuniste care ar bloca dezvoltarea aeroportului concurent. Dar si-a gasit si scuze in varianta unor rezultate "deosebite", invocand sprijinul politic de care beneficiaza Clujul. Fals! Clujenii ne vor doar ca aeroport de rezerva pe care sa-l pastreze dupa cum vor muschii lor sau sa-l utilizeze dupa propriile lor interese.

Nu de alta, dar noi, muresenii, degeaba am avut partidul unic la guvernare timp de 10 ani, am avut si vicepremier si ministru al dezvoltarii regionale, dar Marko Bela si Borbely Laszlo au o singura obsesie _ cum sa redeseneze harta Romaniei in defavoarea romanilor. Prin Legea 203/2003, Aeroportul "Transilvania" a fost scos de pe lista obiectivelor strategice de interes national, cu finantarea aferenta, tot pentru a taia macaroana revizionistilor. De atunci, Borbely Laszlo cel Nesatul a facut "efortul", fara rezultat, de a face lobby pentru reinscrierea in anexa cu pricina, taman in campania electorala pentru Primaria Targu-Mures din 2008. Vrajeli ieftine. Daca ar fi vrut, acum aeroportul Targu-Mures ar fi fost departe. Tot atunci s-a implicat in negocierile cu Wizz Air cu rezultate "deosebite". Probabil au inteles ca aeroportul nu va face parte niciodata din mult dorita "Regiune de dezvoltare a Tinutului Secuiesc", ca altfel nu se explica aceasta politica de a submina un proiect economic vital pentru viitorul zonei.

Dupa sicanari si incercari obsesive ale doamnei Lokodi de a demite conducerea romaneasca a Aeroportului "Transilvania" si de a schimba Consiliul de Administratie dupa bunul ei plac, specialistii din aeroport si unii consilieri au reusit sa o convinga de necesitatea unui plan integrat de dezvoltare, iar udemeristii disperati de comportamentul amazoanei l-au bagat la inaintare inclusiv pe decanul de varsta al consilierilor municipali, Kolozsvari Zoltan, cu speranta ca vor putea sa o aduca cu picioarele pe pamant. Accesarea de finantari oferite prin diverse programe externe nu o intereseaza, din considerentul ca se acorda fara intermediari, gratis, si nu pot fi jumulite de gasca udemerista!

In alt plan, pentru samsarii imobiliari dornici sa le cumpere cineva terenurile din vecinatatea pistei, oricum nu mai conteaza amanarile succesive, suspect de inocente de altfel. Pentru extinderea aeroportului si a pistei este nevoie de aproximativ 120 de hectare care sunt in proprietatea lor. Prea tarziu, presedintele CJ Mures si protejata ei, Csortan Ilona, au declarat terenurile ca fiind de utilitate publica, cu ajutorul cel putin indirect al acestora, pretul pe metru patrat cerut a fost de 15 euro. Pentru a se scoate, Lokodi Edita a cerut o expertiza din care a rezultat un pret de achizitie de 8-10 euro/mp. Noroc cu consilierii judeteni care s-au autosesizat si nu au permis acest tun imobiliar din banii nostri, limitand pretul oferit la 5,7 euro/mp. Unii consilieri judeteni merita felicitati pentru implicarea responsabila in dezvoltarea aeroportului si inteleg ca acum se joaca viitorul aeroportului Targu-Mures.

Un alt exemplu sugestiv de afaceri "in interesul public" este investitia de extindere a aeroportului, de aproape 3.000.000 lei ! ( 30 de miliarde lei vechi), derulata pe parcursul anilor 2008-2009, care s-a realizat nu pentru dezvoltarea obiectivului strategic nr. 1 al judetului, ci pentru firmele grupului Lokodi-Borbely.

Totul a fost bine gandit, inca de la inceput!

Contractul de proiectare a fost "atribuit" in urma recomandarii ferme a doamnei Lokodi arhitectului personal al lui Borbely Laszlo (ministru la acea vreme) SZEKERES JENO, care, prin firma proprie _ S.C. Arhing S.R.L. _ a reusit sa faca un proiect "deosebit", spre stupoarea tuturor, doar pentru jumatate din cladirea aeroportului si asta in conditiile in care a beneficiat de suplimentarea sumei "negociate". Un control recent al Corpului de Control al Prefecturii Mures vorbeste de lucruri necurate, suspectate ca ilegale. Raportat la utilitatea aeroporturilor din Sibiu si Cluj-Napoca, cel impus de mafia udemerista este de tot plansul! Mergeti, dragi cititori, si comparati "chioscul" nou construit de Lokodi cu noile aerogari moderne din Cluj-Napoca si Sibiu. Daca analizam si proiectul celor de la Brasov este evident ca, sub bagheta cuplului Lokodi-Borbely, nu doar aeroportul, dar si alte segmente economice vor fi invinse de concurenta regionala.

In baza acestui proiect tehnic, facut cu dedicatie, s-a procedat la derularea procedurii de achizitie publica la care au depus oferte trei firme: S.C. Izorep S.R.L., S.C. Alfa Plast S.R.L. si S.C. G&M International S.R.L.

Va intrebati cine a castigat? Foarte simplu! Toate cele trei firme, care, in urma unei competitii fratesti, cu spatele asigurat, si-au impartit fondurile publice dupa bunul plac, respectand, totusi, directiva ca S.C. Izorep S.R.L., firma de casa a lui Borbely Laszlo, sa primeasca cel putin 2 milioane de lei.

Ce a urmat se inscrie in scenariul clasic: termene de executie nerespectate, suplimentari de sume, dotari suplimentare cu instalatii de aer conditionat, "uitate" initial ca sa se incadreze in sumele bugetate, dar atribuite tot acelorasi firme si vicii de executie care au amanat, succesiv, inaugurarea cu mare tam-tam a investitiei.

Lipsa calitatilor de gospodar, de negociator pragmatic si incapacitatea de a relationa cu celelalte entitati administrative, imputate actualului presedinte al CJ Mures, a inceput sa ingrijoreze serios inaltele cercuri udemeriste. Un element-cheie al strategiei lor autonomiste se bazeaza si pe bunastarea exceptionala pe care ar asigura-o, chipurile, managementul etnic, iar Lokodi Edita este catalogata de baronii casei, drept cel mai slab presedinte de consiliu judetean al formatiunii din 1990 incoace. Baronii comunisti din UDMR inca mai au cosmaruri legate de mandatul dezastruos la Primaria Targu-Mures al lui Fodor Imre si consecinta directa _ pierderea fotoliului, fara sanse reale de al recastiga. Daca amazoana mai ramane mult timp in functie, conform unor strategi udemeristi, exista sanse de a se intampla acelasi lucru si la nivelul judetului Mures, asteptand, se pare, ca "matusa" sa isi activeze cat mai repede decizia de pensionare pe care o are deja in buzunar (2.000 USD !) si sa se ocupe de nepotei!

DNA, atenție la dezinsecția și momelile pentru șoareci, după ce Maior a fost dat ca acela care a luat mită de la Coral, cum scrie EVZ, după ședințe nășite de…Maior! Coral, sponsor pe față al partidului hoților etnici, PDL!



DNA, atenție la dezinsecția și momelile pentru șoareci, după ce Maior a fost dat ca acela care a luat mită de la Coral, cum scrie EVZ, după ședințe nășite de…Maior. Coral, sponsor pe față al partidului hoților etnici, PDL!
DNA Mureș, cum a rămas cu mita luată de Maior? EVZ a scris că acesta a luat mită prin Kagan Ildiko, după afaceri dedicate de scursurile PDL și pe sute de mii de euro pentru sponsorul hoților PDL! Cum E posibil ca insul să fie în libertate, dacă mita e reală? Știm, e orașul controlat de mafioții români și de gangsterii PDL  Mureș, dar orice bandit care fură trebuie să stea la facultatea lui Țerbea!


Continuă acţiunile de dezinsecţie în Tîrgu Mureş





     Primăria municipiului Tîrgu Mureş continuă acţiunile de dezinsecţie începute în lunile anterioare aferente acestui an. „Astfel, în perioada 29 iulie – 1 august 2015, activitatea de dezinsecţie va fi efectuată în zonele Platoul Corneşti şi Complexul de Agrement şi Sport „Mureşul” (Weekend). Nu am omis zonele râului Mureş, acolo unde, bineînţeles, pot intra utilajele. Târgumureşenii trebuie să ştie că primăria continuă această activitate de dezinsecţie aşa cum, de altfel, am făcut-o şi în lunile anterioare, în toate zonele din municipiu. Reamintim, totodată, locuitorilor că substanţele folosite la dezinsecţie nu sunt periculoase pentru sănătatea lor”, a declarat viceprimarul municipiului Tîrgu Mureş, Claudiu Maior.
EVZ zicere:
În ambele cazuri, pentru a se da mită, s-ar fi folosit „modelul Cluj-Uioreanu”, prin angajați interpuși.


Dosarul care îl priveşte Horea Uioreanu, preşedintele arestat al Consiliului Judeţean Cluj, a fost o sursă excelentă pentru procurorii DNA de a descoperi şi alte fapte de corupţie, în care ar fi implicaţi primarul din Zalău, Radu Căpâlnaşiu şi viceprimarul din Târgu Mureş, Claudiu Sergiu Maior.
Cei doi edili au fost filați de SRI, iar telefoanele lor au fost puse sub ascultare după ce procurorii DNA Cluj au descoperit că un om de afaceri care îi dădea șpagă lui Uioreanu proceda asemănător și în cele două cazuri.
În cursul lunii martie 2014, procurorii DNA au aflat de la principalul martor al acuzării din Dosarul Uioreanu, Răzvan Pop, că patronul firmei Coral Impex SRL din Ploieşti, Alexandru Badea, i-a dat preşedintelui CJ Cluj, o şpagă de 70.600 lei, pentru a aproba efectuarea unei plăţi în valoare de 130.000 de lei pentru serviciile de deratizare făcute de societate la şcolile din judeţul Cluj.


Pornind de la această informație, procurorii DNA au solicitat Curții de Apel Cluj aprobare pentru filarea și interceptarea convorbirilor telefonice purtate de Alexandru Badea cu diverse persoane.
Se lucra prin interpuși
Aşa s-a descoperit faptul, susţine DNA, că patronul de la Coral Impex SRL i-ar fi avut pe statul de plată al şpăgilor şi pe primarul din Zalău, Radu Căpâlnaşiu şi pe viceprimarul din Târgu Mureş, Sergiu Maior. „Astfel, s-a stabilit că, în mod regulat, omul de afaceri remite sume de bani decizionalilor de la nivelul primăriilor din Zalău și Târgu Mureș, sumele de bani fiind consecutive plăților aferente contractelor încheiate între Coral Impex și instituțiile publice”.
La fel ca şi în cazul lui Uioreanu, care lua mită prin intermediul şefului său de cabinet, Răzvan Pop, DNA a descoperit că primarul din Zalău se folosea de serviciile lui Vasile Jugrestan, directorul Corpului de Control din Primăria Zalău, în timp ce viceprimarul Maior lucra prin intermediul lui Ildiko Kagan, şefa Serviciului de Control Activităţi Edilitare din cadrul Primăriei Târgu Mureş.


„Punctual, s-a stabilit că, pentru plăţi efectuate de Primăria Zalău la finele lunii martie 2014, omul de afaceri Badea Alexandru a întrat în legătură cu un angajat al instituţiei publice (Jugrestan Vasile - n.r.), căruia i-a promis că va face o vizită la Zalău, la data de 10 aprilie 2014, când va aduce ce a promis, şi a cerut să-i fie aranjată o întâlnire şi cu primarul Căpâlnaşiu Victor”.
Primarul din Zalău susţine că instituţia pe care o conduce are un contract cu firma Coral în valoare de 800.000 de lei. „Nu mai țin minte dacă anul acesta m-am întâlnit cu Alexandru Badea și nici nu îmi pot explica de ce angajatul nostru Jugrestan apare în înterceptări. Noi am avut mai multe diferenduri cu cei de la Coral şi le-am reţinut bani pentru lucrări efectuate pe suprafeţe mai mari decât cele reale”, a spus primarul Căpâlnaşiu.
Vicele se jură că nu a primit șpagă
Primăria Târgu Mureş are un contract cu societatea Coral Impex în valoare de 1.8 milioane lei. Exact ca la Zalău, patronul de la Coral Impex a discutat în data de 25 martie 2014 cu Kagan Ildiko, șefa Serviciului de Control, la scurt timp după plata unei tranşe din contractul de 1.8 milioane de lei.
„Așa cum rezultă din contactele avute în zilele de 25 și 26 martie 2014, între Badea Alexandru și funcționarii din instituția publică, sumele de bani remise sunt destinate numitului Maior Claudiu, viceprimar, persoană care ține și ea, în mod frecvent, legătura cu Badea Alexandru”, se arată într-un document al DNA, aflat la dosarul de corupţie care îl priveşte pe Horea Uioreanu.
„Prostii. Nu am primit bani”
Viceprimarul din Târgu Mureş a catalogat drept „prostii” faptul că ar fi primit mită de la patronul de la Coral. „Sunt prostii aceste informaţii, eu nu am primit bani de la el niciodată. Pe Alexandru Badea îl cunosc, dacă lucrează cu Primăria. Firma lui probabil lucrează cu noi de vreo 4-5 ani”, a comentat viceprimarul Maior.


Ce au în comună Kagan și Maior, cei nominalizați de Evenimentul zilei că au luat mita de la firma Coral? PFA!



Ce au în comună Kagan și Maior, cei nominalizați de Evenimentul zilei că au luat mita de la firma Coral? PFA!
Cum borfașul etnic PDL l-a obligat pe Maior să-și inventeze PFA cu nici 48 de ore înaintea dedicației de angajare (atenție, DNA, atenție  și pe legea avertizorului public, banditul și-a adus gășcarul pe carnet de partid!), se știe. Borfașul etnic nu  putea fura 35.000 de lei pentru întreținutul cu facultate terminată după 35 de ani, ca orice șoferaș care se respectă, iar ANI va lua hoții profesioniști ai PDL Mureș și le va da un șut în dos. Neterminații PDL sunt și în dosar DNA, cum scrie EVZ, mai precis Maior, care ar fi luat mita de la Kagan Ildiko. Ce îi unește pe ăștia? Apetitul pentru tras PFA! Totuși, DNA Mureș nu mișcă un deget: EVZ scrie că acesta a luat mită și coincidența dracului, Maior a fost șeful la ședințele cu pomană și borfașii PDL au  mai și inventat că taxa de habitat e taxă pe momeli șoareci. Mai trebuie menționat că firma Coral întoarce o parte din bani ca…sponsorizare primărie, plus că sponsorizează partidul?! DNA, verifici  ce vrăji au mai făcut bandiții PDL și trimiți hoții etnici la pușcărie?!
P.S. Pentru DNA, verificați banditul etnic al PDL și la alte dedicații pe PFA, pentru  că porcul  etnic a inventat servicii pe gașca din etnie și nu numai, pornind de la servicii de secretariat și de răspuns la telefon pe studenți/absolvenți admiși pe bază de etnie la Petru Maior.


Maior și-a tras PFA în 3 iulie și în 5 iulie borfașul din primărie a și semnat contract cu pedelistul! Sfânta nerușinare a porcului PDL Mureș! Dați lichelelor de partid cu legea avertizorului public peste bot și chemați DNA pentru faptele de corupție!



Maior și-a tras PFA în 3 iulie și în 5 iulie borfașul din primărie a și semnat contract cu pedelistul! Sfânta nerușinare a porcului  PDL Mureș! Dați lichelelor de partid cu legea avertizorului public peste bot și chemați DNA pentru faptele de corupție!
După cum arătam dedicațiile porcilor PDL Mureș cu prilejul balonului pentru acoperit bazin la Week-end; fă-ți asociație (Asociația Protecting People) și într-o lună își dăm și afacerea de 200.000 de euro, banditul PDL Mureș i-a inventat lui Claudiu Maior dedicația în 48 de ore! Concret, gășcarul porcului pedelist și-a înființat PFA în 3 iulie, iar în 5 iulie porcul lui de partid îl punea să semneze contract pentru 35.000 de lei dedicație! Îi rupe careva tupeul porcului pedelist care și-a tras pedelistul în primărie la comandă și pe carnet de partid?! Sau e mafia porcilor PDL Mureș prea mare?! Verifică cineva și dacă porcii PDL Mureș au plătit impozitele la stat și ce calificare are Maior, dacă porcul lui de partid îl consideră PFA (persoană fizică autorizată!). Autorizată în ce? În dedicații de la porcul PDL Mureș?! Ca ingineraș cu diplomă tomnatică?!

  Cod Unic de Identificare: 30385294
  Nr. Registrul Comertului: F26/818/2012
  Stare societate: INREGISTRAT din data 03 July 2012
  Anul infiintarii: 2012
  Cod Caen:
  Tipul de activitate:
Pentru a vedea campurile Ascunse (ascunse cu stelute) trebuie sa platesti. Datele de contact sunt gratis doar pentru firme active nu si pentru Firmele radiate sau PFA-uri sau profesii liberale. Pentru a plati apasa aici
    Toate informatiile despre firma MAIOR SERGIU CLAUDIU PERSOANA FIZICA AUTORIZATA pe site-ul firme.info sunt informatii publice.
    Pentru a vedea sursele de unde au fost preluate informatiile si dreptul de a fi folosite apasati aici
Informatii Generale preluate la data de 27-Nov-2012
    Firma Infintata in anul 2012
    Ultima Inregistrare la ANAF (*): 28 June 2012
    Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF (**): 04 July 2012
    Nu exista informati despre impozitul pe venit/profit
    Nu exista inregistrari ca se platesc asigurari sociale
    Nu exista inregistrari ca se platesc contributia de asigurari pentru somaj
    Nu exista inregistrari ca se plateste contributia angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor sociale
    Nu exista inregistrari ca se plateste contributia pentru asigurari de sanatate
    Nu exista inregistrari ca se plateste contributia pentru concedii si indemnizatii de la persoane juridice sau fizice
    Nu avem date in legatura cu numarul angajatilor
(*) Data ultimei cereri de inregistrare/mentiuni de la ONRC sau a ultimei declaratii de inregistrare/mentiuni de la organul fiscal competent
(**) Data prelucrarii cererii de inregistrare/mentiuni de la ONRC sau a declaratiei de inregistrare/mentiuni de la organul fiscal competent, de catre ANAF
PFA MAIOR SERGIU CLAUDIU PERSOANA FIZICA AUTORIZATA
Date Economice
  Cifra de faceri:    0 Lei
  Profitul net:         0 Lei
  Pierdere net:        0 Lei
  Profit brut:           0 Lei
  Pierdere brut:       0 Lei
  Salariati:    0 angajati
  Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 0       -
  Datorii Total:       0 Lei
  Cheltuieli totale: 0 Lei
  Venituri totale:     0 Lei
  Active imobilizate TOTAL:     0 Lei
  Stocuri:      0 Lei
  Casa si conturi la banci / Disponibilitati banesti:   0 Lei
  Creante:     0 Lei
  Cheltuieli in avans:        0 Lei
  Venituri in avans:           0 Lei
  Capitaluri: 0 Lei
  Patrimoniul regiei:         0 Lei
  Patrimoniul public:        0 Lei
  Provizioane pentru riscuri si cheltuieli:        0 Lei
  Capital social subscris si varsat:         0 Lei
  Informatii din data de 27-Nov-2012