Poligon cu interese sau cum pe proprietatea ta nu îți poți construi… casă

Poligon cu interese sau cum pe proprietatea ta nu îți poți construi… casă

Un târgumureșean și soția lui se luptă de ceva vreme pentru a-și realiza visul: să-și construiască o casă pe propriul teren. Cine are o problemă cu asta? O unitate militară, UM 01010. Nu e o greșeală cu vreun cod binar pentru IT, pentru decimalul 10,  ci chiar codificarea unității, cunoscută și pentru  Brigada 6 Operații Speciale Mihai Viteazul, celebră pentru că a ajuns în Afganistan.

600 mp care scot ochii unora în uniformă?

Concret, vorbim de un teren intravilan, în Sângeorgiu de Mureș, cumpărat în comun de 3 persoane. Două dintre ele au reușit în cei aproape 10 ani să își ridice case, cea de-a treia se luptă cu sistemul. Din extrasul de CF 53334, din 06.08. 2015 se specifică, suprafață 600 mp, contract de v-c 5202/2006, cumpărare c.v.c.  aut. 172/2007, dezmembrare și partaj în baza actului de partaj voluntar aut. 700/27.04.2007, intabulare, drept de  proprietate  dobândit prin convenție, pe  C.C, C.V. Act administrativ nr. 5485,  emis de primărie, din 19.06. 2015: categoria de folosință arabil, nr. topografic 794/2/1/2. Cum visul familiei C. nu e viața la țară după modelul Ion, oamenii au început demersurile și au reușit încadrarea terenului la teren construibil. De menționat și că intravilanul se termină exact după terenul familiei C., ceea ce poate fi un motiv de interes pentru unii cu niscaiva…idei!

Minciuna din dosarul de omologare a  poligonului?!

Interesant este că în dosarul de omologare al poligonului, din 26.03. 2014, se specifică că în urma discuțiilor cu factorii de decizie  ai organelor administrației locale (nenumite, desigur!) s-au stabilit zone militare restricționate, cu unghi de 33 de grade definit, exact pe direcția terenului familie C. și că primăria nu  va elibera autorizație de construcție în zonele militare restricționate. Dosarul are și ceva inadvertențe legate de definirea poligon automatizat de tragere cu armamentul de infanterie. La o vizită la fața locului se poate observa un frumos lacăt pe poartă, dar gard lipsă sau parțial existent! Mai mult, în poligon paște câte un cal înhămat la căruță  și zac baloții de iarbă neadunată la timp! Cel puțin partea de poligon unde nu este gard nu este automatizată, dacă  ar fi fost caii ar roade țintele si cablurile sau cei cu idei ar fi putut fura ce era de furat, iar cei care au mai tras în poligonul respectiv ca civili sau militari nu își amintesc ca poligonul să fi fost…automatizat! Un cuvânt fără acoperire, cel puțin la acest moment?!

Armata ia un bocanc în gură! La două săptămâni distanță!

În 10.04. 2014, Primăria Sângeorgiu de Mureș le dă ceea ce în limbajul militar ar fi echivalentul unui bocanc în gură celor de la UM 01010! Sub semnătura actualului primar, fostul inginer Aquaserv, se scrie: Terenurile aflate în zona de siguranță a poligonului, identificate în unghiul de 33 de grade, se află în proprietatea privată a unor persoane fizice, intabulate în carte funciară, referitor la care există și un PUZ aprobat în vigoare, pentru construcția de locuințe. Nu avem cunoștințe despre nici o consultare cu reprezentanți ai Primăriei referitor la stabilirea unor zone militare restricționate pe suprafețe de teren aflate în proprietatea  privată a unor persoane fizice sau juridice. Astfel, primăria nu poate fi de acord cu extinderea zonei militare restricționate, asupra unor suprafețe de teren aflate în proprietate privată sau asupra unor suprafețe referitoare la care au fost formulate cereri de retrocedare.

Primăria zice da, armata… ba

Primăria dă avizele și este interesată ca omul să construiască și să-și plătească impozitele și obligațiile aferente. Armata zice că zona militară restricționată bate spre proprietatea familiei C. taman 70 la sută. Nu se spune cum se calculează  procentul magic. Iar dacă se consultă planșele făcute de un anume plutonier Găbudean, unghiurile de 33 de grade pomenite în dosarul de omologare arată al naibii de ciudat.  Am înțeles, nu pot fi toți ingineri, dar…

Armata nu are vreo problemă cu ceilalți proprietari, puși să semneze condiții pentru obținerea avizului de la statul major general.

 La fel ar semna și familia C., asumându-și unele riscuri și neplăceri, ca și ceilalți proprietari,  dar armata nu pare  interesată. Soluția? Probabil și mai multe petiții, semnalări în  media, procese. Ideea este că procesele necesită timp, iar proprietarii nu au disponibilitate să aștepte după bugetarul în uniformă care să judece limpede situația. Oricum, cazul merită popularizat și presa poate să-și bage puțin nasul în dosarul unui poligon  dinspre care nu se mai aud de mult împușcături, dar dinspre care vine un miros de interes sau de rea-voință.