Sistem de vot după interes

Sistem de vot după interes

În istoria recentă, sistemul de vot de la noi a fost mai mereu în favoarea celor aflaţi la putere şi care doreau să rămână acolo. Dacă între 1864-1917 nu vota oricine, cu un sistem cenzitar, cu drept de vot în funcţie de venit anual şi de impozitele plătite, în libertate a avut drept să voteze orice major. Cetăţeanul a putut să voteze pe listă şi doar nominal la primar şi preşedinte şi punând ştampila intrau în parlament, consilii locale şi judeţene cei mai cunoscuţi membri de partid, dar şi cei necunoscuţi. Ultimii, mai reprezentativi, prin numărul de voturi necesare pentru a deveni consilier sau parlamentar, decât cel din capul listei, care avea nevoie de mult mai puţine voturi! Românii se aşteptau la vot perfect nominal şi să voteze oameni din comunităţile locale, dar partidele au băgat pe liste şi inşi de la centru, iar după ce li s-a spus că este bine să fie reprezentaţi de cât mai mulţi parlamentari, politicienii motivează, populist, că numărul aleşilor este prea mare şi că nu e bun parlamentul cu două camere! O altă sucire din interes a făcut ca românii să voteze nominal, dar aleşii au fost pe listă. Astfel, câştigători de circumscripţii au fost lăsaţi acasă, pentru ca prietenii cotizanţi la partid, dar pe locurile 2-3 în circumscripţie, cu câte 5.000 de voturi, să primească loc în Parlament! Ni s-a mai spus că nu se vrea ca preşedinţii să fie locomotivele partidului şi s-au separat alegerile, iar acum PDL-iştii vor ca primarii lor încă nearestaţi să le fie… locomotivele, pentru a le trage partidul din neant la parlamentare! 21 de ani de libertate şi decizii mereu în favoarea celor de la putere, care se temeau să piardă ciolanul! Şi dacă adăugăm că voturile unora dintre cei plecaţi afară la muncă contează pentru putere, după ce unii nici măcar nu-şi plătesc aici taxele şi impozitele şi nu investesc nimic, avem imaginea unui sistem de vot după chipul şi asemănarea politicianului roman: populist, demagog şi trecător.