Românii
- primii care întâmpină în acest an Trofeul UEFA Champions League
Advertorial
Și
în acest an, pentru a treia oară, românii vor avea prilejul să se întâlnească
cu Trofeul UEFA Champions League. Prin intermediul sponsorului UniCredit, 3
orașe din România vor fi vizitate de muzeul de fotbal pe roți care le permite
și românilor să se fotografieze, gratuit, lângă marele și doritul trofeu și să
joace un meci virtual împotriva legendelor UEFA. Rețineți datele importante:
Iași: 13 septembrie (Piața Ștefan cel
Mare și Sfânt, nr. 1, în fața Palatului Culturii), Bacău: 14 septembrie (Calea
Republicii, numărul 185, în parcarea magazinului Dedeman), București: 17
septembrie (Piața George Enescu) și 18 septembrie (Băneasa Shopping City). Invitație
adresată microbiștilor adevărați, dar și celor care vor o amintire aparte lângă
trofeul a cărui câștigare presupune o cantitate imensă de muncă și probabil sute
de milioane de euro investiții.
„Este cel de-al treilea
an în care aducem excelența sportivă mai aproape de publicul din România prin
Trophy Tour (după succesul edițiilor din 2009 și 2013), o inițiativă prin care
alimentăm pasiunea pentru fotbal, adânc înrădăcinată în viața de zi cu zi a românilor,
dar și ambiția de a ținti succesul și de a ieși întotdeauna învingători. De
aceea, ne dorim să oferim românilor posibilitatea de a trăi experiența pe care
o oferă Trofeul UEFA Champions League, un adevărat simbol al pasiunii și al
competiției, care are puterea de a inspira pe oricine. Noi credem că fotbalul
este un carusel de trăiri intense, de la furie și până la fericire pură, la fel
cum în viață uneori e ușor, alteori e greu. Noi suntem aici oricând", a
declarat Anca Ungureanu, Director Identitate și comunicare în cadrul UniCredit
Bank.
Informații suplimentare: https://www.ucltrophytour.com/ro
Informații suplimentare: https://www.ucltrophytour.com/ro
I.Scurtă
istorie
Liga
Campionilor UEFA (UCL) - numită Cupa Campionilor Europeni până în 1992) - este
o competiție fotbalistică europeană anuală inter-cluburi destinată celor mai
merituoase echipe din Europa. Cupa Campionilor Europeni, denumirea cu cea mai
îndelungată folosire, a apărut în 1955, iar prima echipă câștigătoare a fost
Real Madridul lui DiStéfano, cu o serie cu adevărat galactică: 5 cupe la rând!
Real Madrid este de altfel și cea mai titrată echipă, cu 11 cupe (1956, 1957,
1958, 1959, 1960, 1966, 1998, 2000, 2002, 2014 și 2016).
II.Istorie
românească, din păcate, atât de departe de valorile și performanțele de azi
Cele
mai mari performanțe românești au fost înregistrate de Steaua București, câștigătoare
(1986, 2-0 după lovituri de departajare,
cu Barcelona cea neîmpodobită pe atunci cu adjective, chiar pe teren
spaniol!) și finalistă, în 1989, 0-4 în finală cu mașinăria olandeză de fotbal
de la A.C.Milan, dar merită amintite performanțele anterioare: Universitatea
Craiova, sferturi în 1981, Dinamo, semifinale în 1984 și o performanță mai
nouă: semifinale, Steaua, 1988. Dacă în comunism echipele românești aparținând
unor ministere sau universități aveau performanțe mai mari, după Revoluție, din
1992, după reorganizarea CCE, ne-am mulțumit, în aproape un sfert de veac, cu
echipe care nu au reușit calificare din grupe în competiție (Steaua, CFR,
Unirea Urziceni).
III.Belodedici,
singurul român cu două Cupe ale Campionilor europeni!
Performanță
lui Miodrag a fost realizată cu două…Stele, Steaua București și Steaua Roșie
Belgrad, situație posibilă după ce Belodedici a fugit, în 1988, din țară.
Anul
acesta, Trophy Tour îi are aproape pe fostul jucător internațional francez,
Claude Makelele, Ambasador Oficial UEFA pentru UEFA Champions League Trophy
Tour prezentat de UniCredit și pe legenda fotbalului românesc, Miodrag
Belodedici, în calitate de Ambasador Oficial UniCredit pentru UEFA Champions
League Trophy Tour prezentat de UniCredit. Ambasadorii vor fi disponibili
pentru sesiuni de autografe în orașele în care va ajunge Trofeul, în prima
parte a evenimentelor publice. „UEFA Champions League mi-a oferit două
victorii majore în timpul carierei mele și mă bucur mult că pot retrăi aceste
momente excepționale cu ocazia noii ediții Trophy Tour, adusă în România de
UniCredit. Este timpul să transmitem mai departe excelența sportivă tinerelor
generații și să promovăm în continuare fotbalul la cele mai înalte
standarde", a declarat Miodrag Belodedici.
IV.Puțină
nostalgie pentru vechiul sistem de desfășurare al cupei, cu șansa estului
semi-profesionist
Până în 1990, echipele din țările comuniste, cu un fotbal
semi-amator declarat - cu cluburi destul de recente și fără istorie de peste 100 de ani, ca în cazul echipelor engleze, dar nu numai - aveau parte de un
sistem cu adevărat democratic, cu participarea în competiție doar a
echipelor campioane (doar locul 1), care, prin meciuri eliminatorii tur-retur,
permitea orice rezultat și încuraja pentru performanță valorile
fotbalistice proprii din fiecare țară.
Sistemul C.C.E. era
perfect pentru est și țările comuniste aferente, doar prima echipă din
clasamentul fiecărei țări europene participa la competiție, existau capi de
serie în funcție de performanțe, existau meciuri tur-retur eliminatorii, iar în echipe
intrau doar fotbaliștii cetățeni în respectivele țări. Astfel, aveam și
imaginea valorii reale a fotbalului dintr-o anumită țară, plus șansa ca orice
echipă să spere la o calificare cât mai sus și cu un pic de noroc la tragerea
la sorți sau cu o mobilizare exemplară. Comparativ cu sistemul actual, care
permite ca mai multe echipe dintr-o țară să participe, cu grupele menite să
stoarcă cât mai multe meciuri care să asigure atenția spectatorilor și
telespectatori, cu jucători care sunt doar profesioniști și care pot evolua
împotriva echipelor din țara lor, sistemul
C.C.E. pare azi desuet, dar acest sistem a fost șansa estului la performanță.
Paradoxal, estul comunist, cu
jucători puși fictiv în producție, în uniforme, în băncile universităților - pentru că
sistemul nu accepta calificarea de jucător profesionist - a câștigat cupe în
fața profesioniștilor reali, din sistemul capitalist. Ceea ce este,
impresionant! Valabil și la celelalte cupe existente atunci, Cupa cupelor,
respectiv Cupa UEFA.
V. Ce
ne lipsește în capitalism pentru a pune bazele care să ne mai permită
performanțe în fotbalul mare european?
Cu voia dumneavoastră,
am să încerc sublinierea unor lipsuri actuale, fără pretenția de a le epuiza pe
toate. Lista poate fi continuată prin aportul dumneavoastră, al cititorilor:
1.
Lipsa dorinței copiilor de a juca
fotbal, de a evolua, de a face performanță la un club de copii, verificabil pe
aproape orice teren gol de sport, fie de oraș, fie de sat sau comună.
2.
Lipsa unor antrenori de fotbal care să
promoveze corect micii sportivi și nu în baza unor interese sau recompense
personale.
3. Lipsa unor centre cu adevărat
performante pentru formarea micilor fotbaliști. Nu contează aici centrele
înființate pentru afaceri cu tinerii prin diverse primării, prin federație și
pentru interesele unui furnizor de echipamente sportive, să nu zicem direct Joma.
4.
Lipsa banul privat în sport. Fotbaliștii
pe mizeriile de echipe ținute de primărie au sportivii încadrați gen bugetar/funcționar
public, Ei nu simt nevoia să performeze, locul lor e foarte cald, dar ei nu există în
capitalismul la care tânjim, fiind așa-ziși profesionist, ținuși pe banii publici de
ceilalți locuitori ai orașului respectiv.
5.
Lipsa unei legi a sponsorizării, care să
încurajeze sponsorizarea la vedere și venirea banilor privați.
6. Lipsa dotării materiale, lipsa
terenurilor, a echipamentelor, a materialelor didactice moderne.
7. Lipsa legendelor care să ajute fotbalul
românesc prin imagine, prin implicare,
prin câștigarea funcțiilor mari la federații și asociații, în
detrimentul eternilor nulități fără calificare sau, mai grav, foști pușcăriași.
8. Lipsa unor prevederi care să oblige
cluburile și asociațiile să își asigure viitorul fotbalistic.
VI.Soluții?
Tot ca păreri
personale, întrevăd unele soluții pentru încercarea de a se ajunge la un fotbal
de calitate și comparabil cu cel performant în Europa, la care sunteți
bineveniți să le aprobați sau criticați:
1. Refacerea din temelii a sistemului
competițional românesc de jos până sus, cu eliminarea cluburilor care spală
bani, care cheltuiesc banul public și nu își plătesc obligațiile la stat, chiar
dacă asta înseamnă să concureze 10, 7, 9 cluburi și nu 18.
2.
Eliminarea din sistem a persoanelor
necalificate, a condamnaților, a celor prinși furând banul public sau cu
conflicte de interese, adică a celor care fac o imagine urâtă și penală.
3.
Elaborarea unei legi a sponsorizării
specific pentru sport.
4.
Scutirea de impozite a firmelor care
investesc în fotbalul de performanță și în fotbalul juvenil.
5. Atragerea sponsorilor și oferirea de
condiții avantajoase firmelor care doresc să realizeze baze materiale în regim
propriu. Și lista rămâne deschisă…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.