duminică, 4 decembrie 2011

Modă de a se cumpăra Glock pentru poliţiştii subordonaţi primarilor PDL şi 14 cetăţeni împuşcaţi anul acestea de forţele de ordine

Modă de a se cumpăra Glock pentru poliţiştii subordonaţi primarilor PDL şi 14 cetăţeni împuşcaţi anul acestea de forţele de ordine

Dacă tot e o disperare a unor inşi aflaţi pe bani publici în a face toate achiziţiile pământului pe bani publici, ştiiindu-se că e criză la privat şi sunt bani puhoi la stat, başca că se fac investiţiile înainte de alegeri, ca să se simtă şi pomenitul de la SRL cu ceva cotizaţie la partid, redăm un articol din jurnalul.ro. Precum se vede, 14 cetăţeni români au fost împuşcaţi în acest an în exerciţiul funcţiunii şi probabil că statistica stă la baza unor achiziţii PDL, cum sunt cele 10 pistoale Glock prin Primăria Târgu-Mureş şi alte câteva zeci prin Primăria Ploieşti. Desigur, armele vor ajunge pe mâinile unor reprofilaţi botezaţi poliţişti locali şi nu pe mâinile profesioniştilor din Armată sau Jandarmerie, lăsaţi să se descurce cu Carpaţi sau cu omoloage evreieşti.

Sursa:http://www.jurnalul.ro/observator/cum-trag-politistii-romani-597897.htm

A trage sau a nu trage?! În cele mai multe cazuri, oamenii în uniformă se gândesc de două ori înainte de a apăsa pe trăgaci. Ei ştiu că după acel moment- indiferent de situaţie- sunt cercetaţi penal, purtaţi prin tribunale, puşi să facă rapoarte şi să dea explicaţii peste explicaţii.

În anul 2010, poliţiştii români au folosit armamentul din dotare în 186 de situaţii. Au fost consumate 255 de cartuşe. Dintre suspecţii asupra cărora s-a tras, 14 persoane au fost rănite uşor, patru răniţi grav, iar una a decedat. În 71 de cazuri, poliţiştii au scos pistoalele pentru prinderea şi imobilizarea unor suspecţi. În 22 de cazuri pentru acţiuni, controale şi razii. În 20 de cazuri pentru control autovehicule, 9 cazuri pentru măsuri de ordine, iar în alte cinci cazuri pentru prindere urmăriţi, dezertori, evadaţi.

● 186 de situaţii de folosire a armamentului;
● 255 de cartuşe folosite de poliţiştii aflaţi în misiune;
● 14 persoane suspecte au fost rănite uşor, 4 persoane rănite grăv şi una decedată;
● un singur eveniment în care s-a folosit armamentul asupra unui autovehicul (nici o persoană nu a fost rănită);
● 71 de cazuri pentru prinderea şi imobilizarea suspecţilor
● 22 de cazuri pentru acţiuni, controale, razii
● 20 de cazuri pentru control autovehicule;
● 9 cazuri pentru măsuri de ordine;
● 5 cazuri pentru prindere urmăriţi, dezertori, evadaţi
● confrom Statului Poliţistului, aproximativ 52.000 de poliţişti operativi şi neoperativi din Poliţia Română au armament în dotare

«Carpaţi» şi «Glock», pistoalele din dotarea Poliţiei
Poliţiştii au în dotare, în general, pistolul calibru 7,65mm, model 1974
“Carpaţi”, iar unităţile operative şi cele speciale de intervenţie, au în dotare pistoale

Instruirea caschetelor la sală, poligon şi simulator
Instruirea de bază pentru trageri se desfăşoară la sală sau în poligoane de antrenament, folosindu-se dispozitive, instalaţii şi simulatoare. Şedinţele individuale de tragere curente au ca scop antrenamentul şi dezvoltarea deprinderilor personalului pentru utilizarea armamentului din dotare. Şedinţele de tragere specifice, executate individual sau de către structuri constituite în grupe, echipe sau alte asemenea formaţii, au ca scop antrenarea personalului pentru utilizarea armamentului în condiţiile particulare ale misiunilor pe care acesta le îndeplineşte, inclusiv în cadrul acţiunilor desfăşurate în comun de componentele diferite ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Şedinţe de tragere de pe loc, din deplasare, din mers cu opriri scurte…
Şedinţele de tragere pot fi executate de pe loc, din deplasare, din mers cu scurte opriri, din mişcare tactică, individual, în patrulă sau în echipă, din autovehicul (oprit sau în mişcare), ziua sau noaptea, la ţinte fixe, căzătoare sau care se deplasează. După modul cum a acţionat din punct de vedere tactic şi în funcţie de rezultatele obţinute la trageri conducătorul tragerii face analiza exerciţiului tactic. El analizează în ce măsură trăgătorii şi-au îndeplinit misiunea, ce lipsuri s-au constatat din punct de vedere al acţiunii tactice sau a instrucţiei tragerii şi dă indicaţii asupra problemelor cărora trebuie să li se acorde o atenţie deosebită.

Trăgătorii din poliţie, diferenţiaţi pe categorii
În baza legislaţiei în vigoare, poliţiştii din cadrul Poliţiei Române efectuează
trageri, diferenţiat în trei categorii:
● poliţiştii din categoria specială;
● poliţiştii din categoria operativă;
● poliţiştii din categoria neoperativă.

Cercetare pe cheltuiala poliţistului
Vasile Lincu, liderul sindicatului “Pro Lex”, a declarat pentru Jurnalul Naţional că înainte ca poliţistul român să fie încurajat să folosească arma din dotare, ar trebui mai întâi schimbate procedurile. Lincu susţine că legea este cea care descurajează astfel de reacţii din partea uniformei. Asta deoarece, indiferent de situaţia folosirii armei din dotare, poliţstul trăgaci este cercetat penal.

“Sigur, aşa din vorbe este uşor de spus. Au făcut ceva în acest sens? Evident, legea actuală îl descurajează pe poliţist să folosească arma din dotare. În 2008, s-a discutat despre un proiect de întărire a autorităţii poliţistului, însă nu a fost dus la bun sfârşit. Indiferent de situaţie, poliţistul este după un astfel de incidentcercetat penal, să se vadă dacă a folosit sau nu corect arma din dotare. Mai mult, pe toată durata cercetării, poliţiştul respectiv nu va putea folosi armamentul. În plus, sunt discutabile criteriile cu privire la folosirea armamentului, ca să nu mai spunem că după ce dă cu subsemnatul, totul este pe cheltuiala poliţistului. În alte ţări, se pune foarte mult accidentul pe armele neletale care au rolul de a imobiliza infractotul, nu de a-l omorî. Dacă şi la noi eram dotaţi cu arme neletale era altceva. În cele mai multe situaţii, poliţistul acţionează în mediul urban. E riscant să foloseşti armamentul în locuri publice, nu se ştie unde se poate duce glonţul”, susţine Vasile Lincu.
Glock, calibru 9mm, precum şi pistoale Makarov, calibru 9x18mm

Îndemn la arme dinspre Cotroceni…
Îndemnul adresat poliţiştilor de a pune mâna pe arme îi aparţine însuşi preşedintelui Traian Băsescu. În 2009, la festivitatea de absolvire de la Academia de Poliţie, atunci când a fost întrebat cum ar cataloga activitatea poliţiştilor, şeful statului a declarat că şi-ar dori ca aceştia să fie mai duri cu infractorii.”Să fie mai duri cu infractorii şi să nu se teamă să facă uz de armă atunci când este cazul”, era îndemnul lui Băsescu pentru caschete. Prezent şi el alături de preşedinte, Dan Nica, pe atunci ministru de Interne, a explicat atunci faptul că există o oarecare teamă a poliţistului român în a folosi armamentul din dotare din cauza problemelor de procedură care trebuie urmate după incident.

La arme, fără rapoarte!
Am ajuns în 2011 şi Liviu Popa, şeful Poliţiei Române, pare să aibă acelaşi îndemn pentru subalternii săi.Mai exact, o mai mare fermitate din partea uniformei.Popa le-a cerut poliţiştilor să fie fermi şi să folosească armamentul atunci când se impune, precizând că îi îndeamnă să înlăture teama că dacă vor folosi armele “se va întâmpla nu ştiu ce” şi îi asigură că nu vor trebui să facă multe rapoarte. “Îi îndemn la fermitate, să înlăture frica şi teama că dacă vor folosi armamentul se va întâmpla nu ştiu ce. Îi asigur că nu vor trebui să facă multe rapoarte”.

Ce spune legea?
În conformitate cu prevederile Legii nr.360/2002 privind Statutul
poliţistului, toţi poliţiştii aflaţi în evidenţa unităţilor din subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române au în dotare arme de foc. Legea 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române stipulează la art.37 următoarele :
(1) Poliţia Română poate interveni în forţă, în condiţiile legii, împotriva celor care pun în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea persoanelor ori a organelor de ordine, precum şi împotriva celor care ameninţă cu distrugerea unor clădiri sau bunuri de interes public ori privat.
(2) Folosirea mijloacelor din dotare se face numai după avertizarea şi somarea, prin mijloace de amplificare sonoră, a participanţilor la dezordine asupra necesităţii respectării legii şi ordinii publice. Dacă după avertizare se încalcă în continuare ordinea publică şi legile, poliţistul numit ca şef al dispozitivului de ordine sau şefii ierarhici îi somează pe participanţi folosind formula: Prima somaţie: Atenţiune, vă rugăm să părăsiţi… Vom folosi forţa!, urmată de semnale sonore şi luminoase. Dacă după trecerea perioadei de timp necesare dispersării cei somati nu se supun, foloseşte o ultima somaţie, astfel: Ultima somaţie: Părăsiţi… Se va folosi forţa!
(3) Dacă în astfel de situaţii, precum şi în cele prevăzute de art. 47 din Legea nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor se impune uzul de armă, în prealabil se va folosi o ultimă somaţie, astfel: Părăsiţi… Se vor folosi armele de foc!
(4) Folosirea mijloacelor de împiedicare şi constrângere încetează de îndată ce s-a restabilit ordinea publică.

Cadrul legal pentru uzul de armă
Legea 17/1996
CAP. 3 Uzul de armă.
ART. 46
Prin uz de armă, în sensul prezentei legi, se înţelege executarea tragerii cu arma de foc asupra persoanelor sau bunurilor.
ART. 47
Persoanele care sunt dotate cu arme de foc pot face uz de armă, pentru
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau a misiunilor militare, în următoarele situaţii:
a) împotriva acelora care atacă militarii aflaţi în serviciul de gardă, pază, escortă, protecţie, menţinerea şi restabilirea ordinii de drept, precum şi împotriva celor care, prin actul săvârşit, prin surprindere, pun în pericol obiectivul păzit;
b) împotriva acelora care atacă persoanele investite cu exerciţiul autorităţii publice sau cărora, potrivit legii, li se asigura protecţie;
c) împotriva persoanelor care încearcă să pătrundă ori să iasă în mod ilegal în sau din unităţile, subunităţile militare ori din perimetrele sau zonele păzite – vizibil delimitate -stabilite prin consemn;
d) pentru imobilizarea infractorilor care, după săvârşirea unor infracţiuni, încearcă fuga;
e) împotriva oricărui mijloc de transport folosit de persoanele prevăzute la lit. b) şi c), precum şi împotriva conducătorilor acestora care refuza să oprească la semnalele regulamentare ale organelor abilitate, existând indicii temeinice ca au săvârşit o infracţiune ori ca este iminenta săvârşire a unei infracţiuni;
f) pentru imobilizarea sau reţinerea persoanelor cu privire la care sunt probe ori indicii temeinice ca au săvârşit o infracţiune şi care ripostează ori încearcă să riposteze cu arma ori cu alte obiecte care pot pune în pericol viaţa ori integritatea corporală a persoanei;
g) pentru a împiedica fuga de sub escorta sau evadarea celor aflaţi în stare legală de deţinere;
h) împotriva grupurilor de persoane sau persoanelor izolate care încearcă să
pătrundă fără drept în sediile sau în perimetrele autorităţilor şi instituţiilor publice;
i) împotriva celor care atacă sau împiedică militarii să execute misiuni de luptă;
j) în executarea intervenţiei antiteroriste asupra obiectivelor atacate sau capturate de terorişti, în scopul reţinerii sau anihilării acestora, eliberării ostaticilor si restabilirii ordinii publice.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu