Breaking News de dragul recordului
Presa este făcută astăzi halucinant și de orice
are stomac. Iată, de exemplu, cum înțeleg unii de la Antene Breaking News-ul:
Într-o emisiune de o oră dedicată crimei de la coafor în partea de sus a
ecranului apare mare scris Breaking News, cu informații exact despre același
caz. Cum vine asta să întrerupi știrile (News, în engleză) cu informații exact
despre cazul despre care vorbești deja, doar de dragul unui nou Breaking News (al
n-șpelea), știu doar cei de la Antene. Nu ar trebui, însă, să șocheze prea
tare, câtă vreme trustul pretinde că pentru calificarea de reporter ei
eliberează un certificat de calificare (sic!), deși conform COR reporter poate
fi doar un absolvent de studii superioare și nu un absolvent de curs de 3 luni
la IMA contra a 1500 de euro.
Articol preluat din revista 22, autoare Brândușa Armanca:
Nimic mai banal: televiziunile de știri trăiesc din informații culese la cald, din știri croite cu material puțin dar nou, jurnale repetate din oră în oră, cu adăugirile momentului prin transmisii de la fața locului. CNN-ul a folosit prima oară ceea ce s-a numit cu umor funebru ”morga știrilor”: resuscitarea știrilor vechi prin fapte noi, prin consemnarea evoluțiilor și a deznodămintelor. Tot CNN a acreditat breaking news ca manieră de a răsturna ierarhia știrilor și de a da prioritate absolută unui eveniment considerat major. Un întreg mecanism hrănește mașinăria de produs știri, de la agențiile globale și locale, la corespondenții răspândiți peste tot și pâna la imaginile luate de pe YouTube sau direct de la telespectatorii transformați în reporteri de teren. Prin aceste strategii mediatice se poate obține iluzia participării telespectatorului la realitatea imediată, antrenat prin emoție, prin dramatizare la cursul evenimentelor. O anume tensiune, un tip de dinamism, respirațiile scurte, transmisiile live, dezbaterile cu opinii pro și contra, sunt garanția interesului și curiozității menținute de-a lungul unei zile în care, dacă se numără corect, telespectatorul nu primește mai mult de cinci știri importante, de impact.
Despre autenticitatea realităților prezente în jurnale s-au scris tomuri care vorbesc despre jurnalismul de spectacol, despre tabloidizarea presei, despre manipulare și despre reconfigurarea televiziunii globale. Televiziunea românească oferă studii de caz aparte. Excesul de breaking news indică lipsa de raționalitate în stabilirea ierarhiei știrilor. Nu impactul, nu interesul public dictează, ci capacitatea unei informații de a rupe inimile. Zilele trecute atât Realitatea TV cât și Antena 3 au făcut breaking news pentru a anunța accidentul nautic al milionarului Gheorghe Naghi, patronul Aldis, o importantă companie de mezeluri. Cu un deces, milionarul însuși și o rănire gravă, soția acestuia. O informație care merita atenție într-o zi tihnită de duminică, fără mari întâmplări. Poate și un breaking news.
Pe Antena 3 cele câteva informații ce se puteau obține la cald au fost subiect de povești, supoziții și speculații timp de o oră. Un breaking news gigant, la telefon cu păreristul și adesea bufonul de serviciu, Niels Schnecker (colonel în retragere al US Air Force, avocat, expert în macroeconomie, centura neagră în Kung Fu, milionar în dolari, cum îl descrie Evenimentul zilei), la o șuetă macabră despre împrejurările morții lui Naghi, despre nevasta acestuia care l-ar fi ținut sub papuc, pe ton de bărfă ieftină. Realitatea TV nu s-a lăsat mai prejos, oferind pe o durată similară informații contradictorii (soția în comă, apoi doar coaste rupte), îndelung și penibil speculate de invitații nimeriți în platou. Așa s-a aruncat pe piață ipoteza unui complot, a unor dușmani capabili de orice, inclusiv să defecteze motorul bărcii, s-a rostit un creștinesc ”Dumnezeu să-l ierte” și s-au comentat presupuse boli, defecțiuni tehnice etc. de invitați fără legătură și fără expertiză, puși în situația de a spune vorbe goale (noroc că unii dintre ei sunt specialiști în asta). Una peste alta, în prelungitele breaking news-uri telespectatorul n-a aflat decât ceea ce în primele ore se poate afla: natura accidentului, victimele, locul și momentul. Tot restul – palavre de umplutură.
La cealaltă extremă, TVR Info a ignorant complet informația, preferând lejeritatea duminicii libere, cu documentare și știri reîncălzite de ieri, uitând că o televiziune de știri, 24 din 24, nu poate avea nici duminici libere, nici Meteo împachetat cu o zi-două înainte, nici emisiuni în reluare.
Jurnaliștii cunosc regula verificării rezonabile și nu se așteaptă să afle totul imediat. Un accident nautic presupune numeroase expertize pentru a afla cauzele, împrejurările, urmează anchete de durată ce pot fi urmărite de presă pentru obținerea de informații relevante. Excesul de breaking news, gesticulația, insistența de a adăuga apendice imediate la știre pentru care nu există informații, insultă inteligența telespectatorului și îi pun inutil răbdarea la încercare.
Articol preluat din revista 22, autoare Brândușa Armanca:
Nimic mai banal: televiziunile de știri trăiesc din informații culese la cald, din știri croite cu material puțin dar nou, jurnale repetate din oră în oră, cu adăugirile momentului prin transmisii de la fața locului. CNN-ul a folosit prima oară ceea ce s-a numit cu umor funebru ”morga știrilor”: resuscitarea știrilor vechi prin fapte noi, prin consemnarea evoluțiilor și a deznodămintelor. Tot CNN a acreditat breaking news ca manieră de a răsturna ierarhia știrilor și de a da prioritate absolută unui eveniment considerat major. Un întreg mecanism hrănește mașinăria de produs știri, de la agențiile globale și locale, la corespondenții răspândiți peste tot și pâna la imaginile luate de pe YouTube sau direct de la telespectatorii transformați în reporteri de teren. Prin aceste strategii mediatice se poate obține iluzia participării telespectatorului la realitatea imediată, antrenat prin emoție, prin dramatizare la cursul evenimentelor. O anume tensiune, un tip de dinamism, respirațiile scurte, transmisiile live, dezbaterile cu opinii pro și contra, sunt garanția interesului și curiozității menținute de-a lungul unei zile în care, dacă se numără corect, telespectatorul nu primește mai mult de cinci știri importante, de impact.
Despre autenticitatea realităților prezente în jurnale s-au scris tomuri care vorbesc despre jurnalismul de spectacol, despre tabloidizarea presei, despre manipulare și despre reconfigurarea televiziunii globale. Televiziunea românească oferă studii de caz aparte. Excesul de breaking news indică lipsa de raționalitate în stabilirea ierarhiei știrilor. Nu impactul, nu interesul public dictează, ci capacitatea unei informații de a rupe inimile. Zilele trecute atât Realitatea TV cât și Antena 3 au făcut breaking news pentru a anunța accidentul nautic al milionarului Gheorghe Naghi, patronul Aldis, o importantă companie de mezeluri. Cu un deces, milionarul însuși și o rănire gravă, soția acestuia. O informație care merita atenție într-o zi tihnită de duminică, fără mari întâmplări. Poate și un breaking news.
Pe Antena 3 cele câteva informații ce se puteau obține la cald au fost subiect de povești, supoziții și speculații timp de o oră. Un breaking news gigant, la telefon cu păreristul și adesea bufonul de serviciu, Niels Schnecker (colonel în retragere al US Air Force, avocat, expert în macroeconomie, centura neagră în Kung Fu, milionar în dolari, cum îl descrie Evenimentul zilei), la o șuetă macabră despre împrejurările morții lui Naghi, despre nevasta acestuia care l-ar fi ținut sub papuc, pe ton de bărfă ieftină. Realitatea TV nu s-a lăsat mai prejos, oferind pe o durată similară informații contradictorii (soția în comă, apoi doar coaste rupte), îndelung și penibil speculate de invitații nimeriți în platou. Așa s-a aruncat pe piață ipoteza unui complot, a unor dușmani capabili de orice, inclusiv să defecteze motorul bărcii, s-a rostit un creștinesc ”Dumnezeu să-l ierte” și s-au comentat presupuse boli, defecțiuni tehnice etc. de invitați fără legătură și fără expertiză, puși în situația de a spune vorbe goale (noroc că unii dintre ei sunt specialiști în asta). Una peste alta, în prelungitele breaking news-uri telespectatorul n-a aflat decât ceea ce în primele ore se poate afla: natura accidentului, victimele, locul și momentul. Tot restul – palavre de umplutură.
La cealaltă extremă, TVR Info a ignorant complet informația, preferând lejeritatea duminicii libere, cu documentare și știri reîncălzite de ieri, uitând că o televiziune de știri, 24 din 24, nu poate avea nici duminici libere, nici Meteo împachetat cu o zi-două înainte, nici emisiuni în reluare.
Jurnaliștii cunosc regula verificării rezonabile și nu se așteaptă să afle totul imediat. Un accident nautic presupune numeroase expertize pentru a afla cauzele, împrejurările, urmează anchete de durată ce pot fi urmărite de presă pentru obținerea de informații relevante. Excesul de breaking news, gesticulația, insistența de a adăuga apendice imediate la știre pentru care nu există informații, insultă inteligența telespectatorului și îi pun inutil răbdarea la încercare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.