Nici mămăliga nu explodează oricum și pentru oricine

Nici mămăliga nu explodează oricum și pentru oricine

Am fost obișnuiți în ultimele decenii cu sintagma: mămăliga explodează! Adevărul este că mămăliga explodează doar în anumite situații și românii au și un stil ciudat de a reacționa la situații, ignorând altele identice sau crezând că haina e mai aproape de piele decât… tricoul.

Luăm exemplul unor studenților de la UMF Târgu-Mureș, foarte vocali și indignați atunci când e vorba de conducere maghiară, dar tăcuți ca peștii de acvariu atunci când conducerea UMF a decis peste noapte dublarea și triplarea prețului unui an universitar (de la 4000 la 8500 de lei, de la 8000 de lei la 5000 de euro!). Era indignarea ca maghiarii să nu aibă conducere specifică mai mare decât modul aiuritor în care niște bugetari  cu rude angajate tot la UMF și-au tras la instituția de stat cu locuri mai multe la taxă tarife duble sau triple peste noapte fără să muncească la fel de dublu sau triplu, caz care trebuia să fie și în atenția DNA/ANI?!  Măcar pentru venitul de 219.000 de lei anual al rectorului Copotoiu?!

Tot Târgu-Mureșul ne-a oferit ieșirea în stradă în sprijinul lui Raed Arafat. Orașul în care toate afacerile sunt dedicate pe portocalii nu s-a bucurat de reacție contra afacerilor de partid și primărie, Arafat fiind considerat un bun mai de preț vânat de PDL decât milioanele de euro dedicate de pedeliști pentru pedeliști și pentru camarila fostă pușcăriașă?! Trecem și la episodul câini comunitari, nu maidanezi, cum scriu cei care nu și-au băgat nasul vreodată în DEX (maidan egal loc viran, câmp, ceea  ce nu reprezintă în vreun caz spațiul de lângă bloc sau din mijlocul străzii!). Bucureștenii nu au reacție când un japonez e omorât de câinii comunitari în mijlocul orașului, dar unii dintre ei se indignează că un copil de român - nesupravegheat de o bunică aeriană - trece pe proprietatea cuiva și ajunge la kilometri distanță pentru a fi atacat de câine/câini, de luptă sau comunitari). Și ajungem și la bomboana de pe tort: Roșia Montană. Inși care nu știu unde e pe hartă Roșia protestează de zor, după ce ani întregi au asistat nepăsători la reclamele haioase în abordarea lacrimogenă (cu ciorăpei tricotați, cu bătrânei care ar mai vrea ca măcar copiii lor să muncească în mină și așa mai departe) și nu au zis nimic nici când sute sau mii de jurnaliști erau cărați la Roșia, pe banii pe care acum firma îi vrea înapoi de la statul român! Acești protestatari nu au suflat un cuvânt despre alte exploatări cu cântec, despre poluatorii Azomureș (cu batal de milioane de euro valoare), Oltchim și așa mai departe și culmea este că tot românii au obținut peste 300.000 de sentințe pentru restituirea taxei de… poluare! Concluzia: românii protestează doar în anumite situații și probabil că și factorii rețele de socializare, campanii la televiziunile de știri și de partid și interesele politice contează în scoaterea oamenilor în stradă. Dacă românii ar reacționa nativ la orice abuz, furt, dedicație am avea în sfârșit o societate cu oameni responsabili, cu un acut simț civic. Altfel, rămânem cu vagi urme de civism și cu campanii atent realizate care se folosesc de termeni precum poluare, copii, pericolul maghiar și de unii oameni care pot fi sinceri în demersurile lor, dar ușor de dus de nas de cei care știu sociologie, psihologie, tehnici de manipulare.