Ce surpriză…nesurpriză. Pesediștii vroiau legea grațierii și amnistierii nu pentru rromi, ci pentru bandiții lor din PSD!

Ce surpriză…nesurpriză. Pesediștii vroiau legea grațierii și amnistierii nu pentru rromi, ci  pentru bandiții lor din PSD!

Doi rromi au fost fluturați prostimii ca inițiatori ai unei legi care urma să scoată bandiții din pușcărie. Inițial, cei doi rromi, dintre care unul pesedist, celălalt din Partida Rromilor, se jurau că legea e bună, iar cel din Partida Rromilor chiar justifica etnic, pentru că au prea mulți rromi în închisoare, care trebuie salvați și cum el e rrom trebuie să facă ceva pentru binele rromilor! În realitate, pesedeii vroiau legi pentru bandiții lor PSD din închisoare și pentru cei care puteau intra la pușcărie și pentru asta au luat minoritarii care mai și declară că votează pentru Ponta, probabil cu speranța că toți hoții, tâlharii, pungașii mărunți sau mai mari ai rromilor vor fi scoși de la pedeapsa statului român prin votul pentru orice gunoi pesedist.

COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de următoarele persoane:

VIOREL HREBENCIUC, deputat în Parlamentul României, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, lider al grupului parlamentar al unui partid din Camera Deputaţilor și membru al Comitetului Executiv Național al acelui partid, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de :

-instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii;

- trafic de influenţă,

-folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite,

-cumpărare de influenţă

În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date şi indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:

Suspectul Hrebenciuc Viorel, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, ar fi întreprins demersuri pentru a obţine informaţii cu privire la anchetele penale derulate la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie faţă de persoana sa, promiţând în schimb că va determina diverşi funcţionari publici, asupra cărora are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă, să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu, în aşa fel încât să obţină pentru persoanele care îl ajută cu astfel de informaţii diverse foloase necuvenite.

Astfel, anterior datei de 13.08.2014, Hrebenciuc Viorel i-a solicitat unei persoane, fost şef al unei structuri de protecţie, să obţină date referitoare la emiterea unor mandate de supraveghere tehnică prin care s-a dispus interceptarea comunicaţiilor, durata unor astfel de mandate, dacă există posibilitatea de a fi prelungite măsurile de supraveghere tehnică, precum şi instituţia care a solicitat emiterea unor astfel de mandate, respectiv Direcţia Naţională Anticorupţie sau Serviciul Român de Informaţii.

Ulterior, la data de 13.08.2014, persoana respectivă i-ar fi precizat lui Hrebenciuc Viorel că are posibilitatea reală de a obţine aceste informaţii prin intermediul unui angajat care activează în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Cu aceeaşi ocazie, persoana solicitată i-ar fi spus lui Hrebenciuc Viorel că i-a cerut angajatului să obţină astfel de informaţii, iar acesta i-a comunicat că Hrebenciuc Viorel a fost şi este interceptat în baza unui mandat de supraveghere tehnică, emis la solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Totodată, persoana solicitată l-ar fi asigurat pe Hrebenciuc Viorel că, prin intermediul angajatului D.N.A., poate să obţină în continuare informaţii cu privire la evoluţia dosarelor în care acesta este cercetat, dar şi alte dosare penale de interes, sens în care Hrebenciuc Viorel i-a propus intensificarea contactelor pentru transmiterea acestor date ce nu sunt destinate publicităţii.

În contrapondere cu serviciile acordate, persoana solicitată i-ar fi cerut lui Hrebenciuc Viorel sprijinul pentru angajarea fiicei sale, de profesie arhitect, sens în care Hrebenciuc Viorel i-a promis că, prin intermediul fiului său, va determina funcţionari publici să o angajeze într-o instituţie publică.

Tot în schimbul informaţiilor furnizate de către angajatul D.N.A, prin intermediul persoanei solicitate şi la cererea acesteia din urmă, Hrebenciuc Viorel i-a promis că va interveni pe lângă diverse persoane influente (printre care şi un funcţionar public, asupra căruia a lăsat să se creadă că are influenţă), pentru a le determina să menţină în funcţie o anumită persoană, funcţionar în cadrul Fondului Naţional de Garantare.

În acelaşi context, Hrebenciuc Viorel i-a promis aceleiași persoane că va interveni pe lângă un funcţionar în cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, astfel încât să ajute persoana să înregistreze, la Registrul Comerţului, drepturile asupra unei societăți comerciale.

Cu ocazia întâlnirii din data de 13.08.2014, aceeaşi persoană i-a solicitat lui Hrebenciuc Viorel să intervină pe lângă funcţionari publici pentru a-i determina să îl destituie pe vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor din funcţia pe care o exercita (din cauză că persoana respectivă avea un litigiu de afaceri cu acesta), cerere acceptată de către Hrebenciuc Viorel.

La data de 17.10.2014, Viorel Hrebenciuc, lider al grupului parlamentar al unui partid din Camera Deputaţilor, membru al Comitetului Executiv Național al partidului respectiv şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi-a folosit influenţa faţă de un membru al aceluiaşi partid politic, în scopul de a-l determina să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse.

Astfel, pe parcursul unei întâlniri, cei doi au discutat în detaliu despre acuzaţiile aduse lui Viorel Hrebenciuc în legătură cu reconstituirea unor suprafeţe de fond forestier, despre condiţiile de incriminare a acestor fapte şi despre riscul de a fi condamnat (dosar mediatizat prin intermediul comunicatelor nr 1474/VIII/3 din 17 octombrie și nr. 1436, 1450 şi 1454 din 15 şi 16 octombrie 2014).

Pentru a evita executarea unei eventuale pedepse aplicate unui membru reprezentativ al partidului (care fusese condamnat nedefinitiv în primă instanță pentru luare de mită, la pedeapsa închisorii) şi pentru a evita ca o eventuală condamnare a lui Viorel Hrebenciuc să fie pusă în executare, Viorel Hrebenciuc i-a cerut colegului său de partid să îl asigure că va fi adoptată o lege de amnistie şi graţiere, solicitare pe care colegul său de partid a acceptat-o.

În acelaşi context, colegul său de partid a acceptat promisiunea lui Viorel Hrebenciuc că îl va sprijini să obţină funcţia de preşedinte al partidului din care cei doi fac parte, în dauna altor doi posibili contracandidaţi, pentru a-l determina pe ministrul Justiţiei să iniţieze un proiect de lege având ca obiect abrogarea art. 13 din Legea nr. 78/2000 (respectiv „fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”). Având în vedere că Viorel Hrebenciuc este învinuit în două dosare penale sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000 (vezi comunicat nr. 1246/VIII/3 din 4 septembrie 2014 şi comunicat nr. 1450/VIII/3 din 15 octombrie 2014), proiectul l-ar fi vizat în mod nemijlocit, împiedicând tragerea sa la răspundere penală.

Întrucât abrogarea art. 13 din Legea nr. 78/2000 era un demers controversat, cei doi au concluzionat că acesta nu poate fi realizat printr-o propunere legislativă a unui parlamentar, ci printr-un proiect de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei.

În acest context, colegul de partid al lui Viorel Hrebenciuc a promis că, în schimbul ajutorului acordat pentru a deveni preşedintele partidului, îl va determina pe ministrul Justiţiei să iniţieze un asemenea proiect, având în vedere că el personal nu poate deveni ministru al justiţiei din cauza dosarului penal în care are calitatea de suspect.

În schimb, Hrebenciuc Viorel i-a promis colegului său de partid că va convinge mai mulţi membri au partidului, aflaţi în sfera sa de influenţă, să îl susţină.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare.

NOTĂ:

Având în vedere că a rezultat suspiciunea săvârşirii de noi infracţiuni de către Hrebenciuc Viorel, în completare la solicitarea transmisă în data de 17 octombrie 2014 privind sesizarea ministrului Justiţiei pentru a cere preşedintelui Camerei Deputaţilor încuviinţarea arestării preventive a deputaţilor ADAM IOAN şi HREBENCIUC VIOREL (vezi comunicat nr. 1474 din data de 17 octombrie 2014), procurorul şef al D.N.A a trimis procurorului general al României ordonanţa de efectuare în continuare a urmăririi penale faţă de deputatul Hrebenciuc Viorel emisă în data de 20.10 2014 în acest nou dosar penal.

Transmiterea noului document este justificată prin aceea că, la momentul întocmirii referatului de încuviinţare a arestării preventive a inculpatului Viorel Hrebenciuc, nu a fost cunoscut procurorilor D.N.A. noua împrejurare, iar aceasta este considerată esenţială pentru soluţionarea cererii înaintate la data de 17 octombrie 2014 către Camera Deputaţilor.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.