Femeile din spatele bărbaților, la propriu

Femeile din spatele bărbaților, la propriu

Concurs

Prietenii de la Blogalinitiative.ro vin cu un nou concurs, de data aceasta cu un subiect aflat la latitudinea…subiectului: scrie la tine pe blog ce subiect european ți se pare că ar fi meritat o dezbatere mai detaliată în presă și în blogosferă și îndeamnă-ți cititorii să se înscrie în competiția REPORTER ȘI BLOGGER EUROPEAN. Mai multe detalii despre competiție găsești aici: http://ec.europa.eu/romania/07092015_reporter_si_bloger_european_ro.htm.

Cum subiectul e la liber, să îi dăm drumul cu un subiect căruia i-am dedicat o campanie în presa locală, centrală și pe bloguri: inegalitatea în interiorul partidului, între femei și bărbați. Și totul pornește de la existența organizațiilor de femei, nu și a organizațiilor de bărbați! Discriminare, lipsă de șanse, într-o Europă în care femeia e tratată o idee mai bine decât înainte de a i se recunoaște sufletul și dreptul de vot.

Femeia și… cușca ei, pardon, organizația!

Am scris asta de mai multe ori, inclusiv în ziare centrale: femeia este discriminată în politică! Timp de 25 de ani s-a mers pe o discriminare în partide, pentru că femeile au avut locul lor, cât mai departe de liste. Femeilor li s-au rezervat „organizaţii de femei”, aşa cum tinerii aveau „organizaţii de tineret”, pe când bărbaţii nu aveau „organizaţia de …bărbaţi” ! Curios, organizațiile de partid de pensionari sau studenți erau uni-sex! Sexul „tare” are acces direct pe liste, fără să fie limitat foarte mult ca performanţă, partidele anunţând din start cam câte locuri sau câte procente vor avea femeile pe liste ! Astfel, femeile au fost ţinute în organizaţia lor, au fost folosite la pregătit evenimente, la dus pacheţele de sărbători, la preparat cafele ş.a.m.d, aşa cum tinerii au fost trimişi la lipit afişe, la agitat steguleţe, pentru ca pe listele de partid să intre reprezentanţii tinerilor şi femeilor într-un număr firav. 
Inegalitatea de şanse timp de 20 de ani a sărit și în atenţia Agenţiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi (ANES), care a transmis conducerii tuturor partidelor parlamentare solicitarea de a îmbunătăţi participarea femeilor la procesul de decizie, prin introducerea în statut a sistemului ponderii de participare a fiecărui sex, în cotă de maximum 40 la sută, la toate nivelurile de decizie. Solicitarea oficială a fost transmisă preşedinţilor PDL, PSD, PNL, UDMR. Totodată, solicitările au fost transmise spre informare preşedintelor organizaţiilor de femei din cadrul partidelor PDL, PSD ŞI PNL. ANES nu face altceva decât să atragă atenţia conducerilor partidelor (logic, asigurate de bărbaţi !) asupra necesităţii respectării Legii 202, din 2002, privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată. Și ce să vezi, inclusiv la alegeri, bărbații au făcut ceva pe propunerea ANES și s-au băgat ei în față, cu 2-3 excepții pentru femei și tineri, pentru a putea controla organizațiile! Repet, câtă vreme nu există organizație de bărbați în partid și există una de femei și una de tineret este discriminare! Și dacă vreo femeie răzbate din jungla bărbaților și ajunge pe listă se va spune mereu despre ea că e amanta cuiva care a promovat-o! Lipsa unei egalități în șansă face permis și derapajele mojicilor din PDL, care îi reproșează Robertei (cea care are bubele ei, politice, să fim înțeleși!) noi te-am pus! Adică, noi, bărbații, iar tu te-ai apucat să faci de capul tău! Fără comentarii din partea organizațiilor de femei din partid!

 (Sursa desen: Desenez.net)

De ce e nevoie de femei in politică?

Sunt un apărător al ideii de femeie în politică! În primul rând pentru că politica e o activitate opțională, oricine o poate face, ea nu presupune înalte însușiri morale și de inteligență și aici nu contează nivelul de hormoni și dacă o poate face bărbatul sigur o poate face și femeia, doar suntem egali, nu, cel puțin declarativ? În al doilea rând, femeia în politică aduce un suflu nou. O femeie nu poate vota ca… porcul și să meargă la o bere cu gașca, nu o interesează fotbalul și alte afaceri în care se cheltuiesc banii publici. Între a ține o echipă ca FCM Târgu-Mureș, pe banii prostimii și pe firma lui Maior sau pe firma vreunui fost pușcăriaș o femeie va alege să folosească banii publici pentru grădinițe, școli, cursuri pentru cei defavorizați, spitale. Aportul în societate al unei femei se poate dovedi, astfel, mult mai prețios decât o propunere a mascului de partid care vrea să fure banii publici pe firma lui și cu acceptul găinarului șef de partid. Și dacă am lămurit că e nevoie de femeie în politică, de ce nu luăm măsuri ca să o apărăm pe femeia din politică atunci când bărbații abuzează de ea? Un exemplu destul de recent: tunurile puse pe Roberta Anastase și unul ca Florea, navetist prin PNȚCD și PDL, zice: Te crezi la discotecă. Te-am pus șefa Parlamentului să numeri bile, nu să-ți bați joc! Adică, femeia e proastă, ca una care merge la discotecă să agațe și fără sprijinul bărbaților care au…pus-o…nu era nimic! Nu am auzit ca organizații pentru drepturile femeilor sau contra discriminării să sară în sus, aici unde se dovedește că femeia este văzută doar ca o proastă tolerată de bărbați! Și nici măcar Roberta nu i-a dat peste bot lui Dorin Florea spunând că face afaceri pe primărie cu firme din PDL, că se folosește de sereiști dați afară, în campanie, că externalizează servicii pentru a milui nemâncați din partid.

Femeia cu drept de vot, mai puțin de 100 de ani

Totuși, chiar dacă nu e băgată în seamă la funcții, femeia are drept de vot. Iar în România numărul femeilor l-ar întrece pe numărul bărbaților. Ce fac femeile? Nici măcar nu s-au gândit, zeci de ani, la o candidată la președinție și nici măcar nu se gândesc să voteze pentru o reprezentantă a femeilor, pentru a apăra valorile specifice. Este bine cunoscut că o femeie este interesată de familie, de copii, de educație, că pe o femeie e mai greu să o prostești cu votează pentru banditul de partid care are club privat pe bani publici și îți fură milioane de euro care ar merge altfel în grădinițe, școli, spitale, ca la Târgu-Mureș, Cluj-Napoca sau aiurea! În concluzie, femeia este ferită de păcatul hoției de partid prin limitarea accesului la funcții politice, ea trebuie să presteze activități mărunte pentru bărbatul de partid și o  femeie la Cotroceni, care să fie votată de femeile șantajate de bărbați și ținute sub papuc pare de domeniul SF! Poate peste 50 de ani, după încă două generații, româncele vor realiza cine le-a furat țara, cine și-a bătut joc de copiii lor, cine le-a furat cu nesimțire și că vinovați nu sunt bărbații, ci femeile, care au acceptat hoția, minciuna, servilismul, prestarea de servicii pentru accesul pe liste și așa mai departe. Românce, puțin civism nu vă strică și nici să vă învățați drepturile, pentru că, surpriză, femeia are….suflet!

Pentru românce, remember:

18 august 1920, garantarea dreptului femeii de a vota, în SUA, adică acum nici 100 de ani!

Ungaria, drept de vot din 1918

România, drept de vot pentru femei din 1929!

1939, prima femeie senator în România!