Pentru
zdrențele din primărie care mint cu nerușinare despre tăblițe bilingve la școli târgumureșene. CNCD atenționa încă
din 2011 că se refuză biligvismul!
Decizia a fost luată în
şedinţa de miercuri a Colegiului director a CNCD, cu unanimitate de voturi.Primarul
din Târgu Mureş a mai fost sancţionat, cu avertisment, de CNCD, în 2011, pentru
neinscripţionarea bilingvă a şcolilor şi grădiniţelor din oraş, situaţie
semnalată de aceeaşi organizaţie, au precizat pentru Mediafax oficiali din
consiliu.
http://cronicaromana.ro/2014/02/06/primarul-de-targu-mures-amendat-de-cncd-cu-8-000-de-lei/?ref=head
La
acestă adresă puteți citi obiectul sesizării și soluția dată de CNCD contra
borfașilor care nu aplică legea.
CONSILIUL
NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII AUTORITATE DE STAT AUTONOMĂ Bucureşti, Piaţa Valter Mărăcineanu nr. 1-3,
et. 2, tel/fax. +40-21-3126578, e-mail: cncd@cncd.org.ro Operator de date cu
caracter personal nr. 11375
HOTĂRÂREA NR. 172 din data de 04.05.2011
Dosar
nr.: 434/2010 Petiţia nr.: 9591/26.11.2010 Petent: Asociaţia Mişcarea
Angajament Civic Reclamat: Gimnaziul Europa, Gimnaziul „Liviu Rebreanu” ,
Gimnaziul “Dacia”, Şcoala Generală Nr.2 - Târgu Mureş, Inspectoratul Şcolar
Judeţean Târgu Mureş, Consiliul Local Târgu Mureş, Primăria Târgu Mureş. Obiect: Nerespectarea drepturilor lingvistice
referitoare la peisajul lingvistic al instituţiilor de învăţământ, aflate în
subordinea administraţiei publice locale.
I. Numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor. I.1. Numele, domiciliul, reşedinţa sau sediul
petentului: I.1.1. Mişcarea
Angajament Civic, cu sediul în Târgu
Mureş, Str. Deva, Nr.3, judeţ Mureş; I.2. Numele, domiciliul, reşedinţa sau
sediul reclamaţilor: I.2.1. Gimnaziul „Liviu Rebreanu”, cu sediul în Târgu
Mureş, Aleea Şurianu, Nr.3, judeţ Mureş; I.2.2. Gimnaziul “Dacia” cu sediul în
Târgu Mureş, Str. Panseluţelor, Nr.6, judeţ Mureş; I.2.3. Şcoala Generală Nr.2
Târgu Mureş cu sediul în Târgu Mureş, Str. Gheorghe Doja, Nr.11, judeţ Mureş;
I.2.4. Inspectoratul Şcolar Judeţean Târgu Mureş cu sediul în Târgu Mureş, Str.
Victor Babeş, Nr.11, judeţ Mureş; I.2.5. Consiliul Local Târgu Mureş cu sediul
în Târgu Mureş, Piaţa Victoriei, Nr.3, judeţ Mureş; I.2.6. Primăria Târgu Mureş,
cu sediul în Târgu Mureş, Piaţa Victoriei, Nr.3, judeţ Mureş; I.2.7. Gimnaziul
Europa cu sediul în Târgu Mureş, Str. Horea, Nr.19, judeţ Mureş. II. Obiectul sesizării şi descrierea
presupusei fapte de discriminare. 2.1. Petentul supune atenţiei presupuse fapte
de discriminare din partea reclamaţilor prin faptul că nu sunt respectate
“drepturile lingvistice referitoare la peisajul lingvistic” al instituţiilor
aflate în subordinea administraţiei publice locale.
2
III.
Procedura de citare. 3.1. Petenta a fost citată prin adresa nr.9721/02.12.2010,
reclamaţii au fost citaţi prin adresele nr. 9712/02.12.2010, 9713/02.12.2010,
9714/02.12.2010, 9715/02.12.2010, 9716/02.12.2010, 9717/02.12.2010,
9720/02.12.2010. 3.2. La termenul de audieri din data de 16.12.2010 părţile
nu au fost prezente, reclamaţii au emis un punct de vedere. 3.3.
Prin rezoluţia nr. 04/14.02.2011, au fost dispuse investigaţii cu precizarea de
a se face fotografii care să ajute la
soluţionarea cazului. 3.4. Inspectoratul
Şcolar Judeţean Mureş invocă excepţia
lipsei calităţii procesuale
pasive a Inspectoratului Şcolar Judeţean
IV. Susţinerile părţilor. IV.1. Susţinerile petentei. 4.1.1. Mişcarea
Angajament Civic supune în atenţia Consiliului Naţional pentru Combaterea
Discriminării nerespectarea drepturilor lingvistice referitoare la peisajul
lingvistic al instituţiilor de învăţământ, aflate în subordinea administraţiei
publice locale. 4.1.2. Petiţia cuprinde tipuri de discriminare legate de
peisajul lingvistic al instituţiilor de învăţământ şi nu tratează
probleme legate de actul educaţional, cum ar fi curicula , programa şcolilor
sau legea învăţământului. 4.1.3. Petiţia este rezultatul a
mai multor încercări eşuate prin care părinţii elevilor din şcolile în cauză,
au încercat să soluţioneze anumite lipsuri/deficienţe referitoare la peisajul
lingvistic ale şcolilor. 4.1.4. În luna ianuarie 2010 au fost întocmite şi
depuse la unităţile de învăţământ în speţă - 4 petiţii semnate de aproximativ
200 de părinţi. Pe parcursul lunilor
ianuarie, februarie 2010 părinţii au primit răspunsurile instituţiilor de
învăţământ. 4.1.5. Răspunsurile primite de către părinţi nu au oferit sau
prezentat părinţilor iniţiatori ai petiţiilor modalităţi de rezolvare
referitoare la peisajul lingvistic. Mai mult, au fost explicate motivele care
împiedică direcţiunile acestor instituţii de a
face demersuri pentru a rezolva aceste probleme. 4.1.6. Şcoala Generală
nr.2 a fost singura instituţie care a
oferit câteva soluţii referitoare la cererile părinţilor, din păcate în
realitate modificarea peisajului lingvistic a fost limitată la câteva plăcuţe
care au fost montate pe uşile claselor şi laboratoarelor. 4.1.7. Afişele cu
caracter informativ şi pedagogic nu au fost schimbate, gazetele de perete cele
mai recent apărute, pregătite de elevi, conţin doar câteva documente în limba
maghiară, pregătite de către elevii din clasele cu limba de predare maghiară,
dar titlul şi mesajele transmise sunt trecute exclusiv în limba română.
4.1.8.După primirea răspunsurilor din partea şcolilor în speţă, părinţii au
înaintat încă o cerere prin care au cerut Consiliilor de Conducere ale şcolilor
în speţă să aducă o hotărâre în legătură cu peisajul lingvistic ale
instituţiilor de învăţământ. 4.1.9. În oraşul Târgu Mureş pe lângă existenţa
cadrului legal care prevede inscripţionări bilingve, nu există inscripţionări
bilingve pe frontispiciul Gimnaziilor
3
de
stat cu excepţia instituţiilor, Gimnaziul Serafim Duicu, Colegiul Naţional de
Stat Unirea. 4.1.10. În opinia petentei, răspunsurile date de către unităţile
de învăţământ precum şi situaţia aproape neschimbată cu privire la peisajul
lingvistic dovedesc neasumarea responsabilităţii şi lipsa de voinţă în legătură
cu oferirea şi respectarea drepturilor lingvistice ale copiilor de etnie maghiară.
4.1.11. Oferirea drepturilor lingvistice precum şi garantarea acestora nu se
limitează exclusiv la responsabilitatea unităţilor de învăţământ, sunt multe
instituţii de stat, cum ar fi Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş, Ministerul
Educaţiei care la rândul lor au un rol important în respectarea şi aplicarea
drepturilor lingvistice ale fiecărei minorităţi naţionale care trăieşte în
România în cazul de faţă minoritatea maghiară. 4.1.12. Petenta susţine că nu se
poate să nu se ţină seama de responsabilitatea şcolilor care nu oferă un peisaj
lingvistic în concordanţă cu legislaţia în vigoare şi nu aplică demersuri în
cazul unor sesizări înaintate de către părinţii elevilor şcolii. Copiii acestor
părinţi sunt elevi ale acelor şcoli care au drepturi egale cu copiii de etnie
română dar drepturile lingvistice ale copiilor maghiari care suferă de mari
deficienţe. 4.1.13. Peisajul lingvistic al instituţiilor de învăţământ este
alcătuit din mai multe elemente, cum ar fi, comunicarea din partea şcolii
adresată elevilor şi părinţilor, informaţii diseminate în incinta şcolilor care
sunt trimise către şcoli din partea altor instituţii de stat cum ar fi
Inspectoratul Şcolar judeţean, Primăria Târgu Mureş, Ministerul Educaţiei,
denumirea claselor, laboratoarelor, birourilor, denumirea şcolii afişată pe
frontispiciul clădirii, gazete şcolare, materiale didactice întocmite de către
cadrele didactice ale unităţii de învăţământ. 4.1.14. Petenta solicită
constatarea actelor discriminatorii prezentate, precum şi modificarea situaţiilor
prezentate, respectiv remedierea deficienţelor prezentate. 4.1.15. Prin
concluziile scrise depuse la dosar şi
înregistrate cu nr.421/20.01.2011, petenta face referire la faptul că punctele
de vedere ale şcolilor, trimise către Consiliul Naţional pentru Combaterea
Discriminării diferă complet de răspunsurile acestora trimise către părinţi -
iniţiatorii acestui demers, arată clar că există un standard dublu parcticat de
aceste instituţii. 4.1.16. De exemplu, în cazul afişării denumirii şcolilor, niciuna
din acestea nu au explicat părinţilor care este demersul cel mai eficient care
ar putea aduce rezultate concrete. Petenta consideră că implicarea Primăriei
este binevenită, respectiv că asumarea responsabiltăţii este rezultatul
demersurilor făcute către CNCD şi nicidecum nu poate demonstra o voinţă reală a
autorităţilor reclamate. 4.1.17. Petenta consderă că trebuie lamurite aspectele
principale pe care petiţia iniţială le are în vedere, respectiv: a) Comunicarea
din partea şcolii adresată elevilor şi părinţilor (anunţuri, informaţii
generale în legătură cu înscrieri, examene, etc.) b) Informaţii diseminate în
incinta şcolilor care sunt trimise către şcoli din partea altor instituţii de
stat, cum ar fi Inspectoratul Şcolar Judeţean, Primăria Târgu Mureş, Ministerul
Educaţiei, etc. c) Denumirea claselor, laboratoarelor, birourilor, etc. d)
Denumirea şcolii afişată pe frontispiciul clădirii.
4
e)
Gazete şcolare. f) Materiale didactice întocmite de către cadrele didactice ale
unităţii de învăţamânt. 4.1.18. Petenta
solictă Colegiului Director al CNCD să analizeze cadrul legal referitor la
afişarea denumirii şcolilor, cu scopul de a defini cu claritate
responsabilităţile instituţiilor implicate (şcoli, ISJ, Primăria şi Consiliul
Local Târgu Mureş). 4.1.19. Petenta susţine în continuare importanţa implicării
asumării responsabilităţii conducerilor de administraţie precum şi a
direcţiunilor unităţilor de învăţământ cu privire la afişajul denumirilor.
4.1.20. În ce priveşte Şcoala Generală nr.2, petenta solicită ca aceasta să
elaboreze o strategie clar definită în legătură cu peisajul lingvistic al
instituţiei, care să includă soluţionarea completă a deficienţelor semnalate de
către părinţi, mai precis modificarea peisajului lingvistic monolingv,
într-unul bilingv. De asemenea, solicită ca partea reclamată să îşi asume
responsabilitatea cu privire la denumirea şcolii. 4.1.21. În ce priveşte
Gimnaziul „Dacia”, petenta solicită ca aceasta să elaboreze o strategie clar
definită în legătură cu peisajul lingvistic al instituţiei, care să includă
soluţionarea completă a deficienţelor semnalate de către părinţi, mai precis
modificarea peisajului lingvistic monolingv, într-unul bilingv. De asemenea,
solicită ca partea reclamată să îşi asume responsabilitatea cu privire la
denumirea şcolii. 4.1.22. În ce priveşte Gimnaziul „Europa”,, petenta solicită
ca aceasta să elaboreze o strategie clar definită în legătură cu peisajul
lingvistic al instituţiei, care să includă soluţionarea completă a
deficienţelor semnalate de către părinţi, mai precis modificarea peisajului
lingvistic monolingv, într-unul bilingv. De asemenea, solicită ca partea
reclamată să îşi asume responsabilitatea cu privire la denumirea şcolii.
4.1.23. În ce priveşte Gimnaziul „Liviu Rebreanu”,, petenta solicită ca aceasta
să elaboreze o strategie clar definită în legătură cu peisajul lingvistic al
instituţiei, care să includă soluţionarea completă a deficienţelor semnalate de
către părinţi, mai precis modificarea peisajului lingvistic monolingv,
într-unul bilingv. De asemenea, solicită ca partea reclamată să îşi asume
responsabilitatea cu privire la denumirea şcolii. 4.1.24. Cu privire la
Inspectoratul Şcolar Judeţean, petenta consideră că există o neasumare a
responsabilităţii din partea acestei instituţii, în legătură cu deficienţele
peisajului lingvistic şi solicită ca aceasta să creeze şi să implementeze, la
nivelul întregului judeţ, o strategie care reglementează şi aplică drepturile
lingvistice ale minorităţii maghiare. 4.1.25. Relativ la instituţia Primăriei
Municipiului Târgu Mureş, petenta solicită ca aceasta să definească un termen
concret pentru executarea afişajelor bilingve pe frontispiciul instituţiilor de
învăţământ, la nivelul municipiului Târgu Mureş. De asemenea, petenta consideră
că neasumarea responsabilităţii timp de aproape 10 ani, dovedeşte lipsa voinţei
acestei instituţii, în legătură cu aplicarea drepturilor lingvistice ale
cetăţenilor de etnie maghiară.
5
IV.2.
Susţinerile părţii reclamate. 4.2.1. Reclamatul, Şcoala Generală Nr.2 Târgu
Mureş, prin punctul de vedere depus şi înregistrat cu nr. 10098/14.12.2010,
susţine faptul că mai mulţi părinţi au înaintat şcolii cu o serie de sesizări
de natura îmbunătăţirii peisajului lingvistic maghiar în incinta şi
împrejurimile şcolii. 4.2.2. Răspunsul către părinţi a fost unul pozitiv în
sensul că le vor fi duse la îndeplinire toate pretenţiile în momentul când vor
fi bani. Nemulţumiţi de răspuns, părinţii elevilor şcolii au formulat o nouă
cerere de tip ultimatum în care vroiau să vadă imediat inscripţiile maghiare
afişate. 4.2.3. Întregul an şcolar a fost perturbat cu cererile şi ameninţările
care nu mai conteneau, dar niciodată nu a venit un membru CEMO să prezinte o
aprobare I.S.J. sau să ceară o aprobare de la director să viziteze şcoala şi să
numere plăcuţele. 4.2.4. În anul şcolar în curs sunt absolut toate inscripţiile
din şcoală bilingve, muncitorul de întreţinere a confecţionat gazete de perete
pentru fiecare clasă I-IV maghiară, urmând ca în semestrul II să confecţioneze
şi pentru clasele V-VIII. 4.2.5. În ceea ce priveşte denumirea şcolii afişată
pe frontispiciul clădirii, intră în atribuţiunile Inspectoratului Şcolar
Judeţean. 4.2.6. Reclamatul, Gimnaziul
Dacia, prin punctul de vedere depus la dosar şi înregistrat cu nr.
10265/14.12.2010, susţine faptul că afişarea pe frontispiciul clădirii a
denumirii şcolii şi în limba maghiară, competenţa aparţine în exclusivitate
autorităţilor administraţiei publice locale. 4.2.7. Cu privire la sesizarea
lipsei inscriţionărilor bilingve a denumirii claselor, reclamatul arată c ă
aceste inscripţionări bilingve au existat şi înainte de sesizarea făcută şi
există şi în prezent, drept pentru care apreciează că aceste solicitări sunt
nefondate şi lipsite de obiect. 4.2.8. Gazetele şcolare, care fac obiectul
sesizării, au îmbrăcat o formă bilingvă încă de la apariţia acestora, prin
urmare şi acest punct este nefondat. Informaţiile legate de desfăşurarea
examenelor se afişează în modalitatea în care sunt comunicate de către
Inspectoratul Şcolar Judeţean. 4.2.9. Cu privire la materialele didactice,
arată faptul că fiecare cadru didactic le întocmeşte în conformitate cu
cerinţele obiectului predate şi raportat la limba de predare a clasei
respective. Conducerea instituţiei nu a fost sesizată niciodată cu privire la
vreo încălcare a acestor norme. 4.2.10 Reclamatul Gimnaziul „Liviu Rebreanu”,
prin punctul de vedere depus la dosar şi înregistrat cu nr. 10295/15.12.2010,
susţine că afişarea pe frontispiciul clădirii a denumirii şcolii şi în limba
maghiară, competenţa aparţine în exclusivitate autorităţilor administraţiei
publice locale. 4.2.11. Cu privire la sesizarea lipsei inscripţionărilor
bilingve a denumirii claselor, reclamatul arată c ă aceste inscripţionări
bilingve au existat şi înainte de sesizarea făcută şi există şi în prezent,
drept pentru care apreciează că aceste solicitări sunt nefondate şi lipsite de
obiect. 4.2.12. Cu privire la materialele didactice, arată faptul că fiecare
cadru didactic le întocmeşte în conformitate cu cerinţele obiectului predate şi
raportat la limba de predare a clasei respective.
6
4.2.13.
Reclamatul Gimnaziul “Europa”, prin punctul de vedere depus la dosar şi
înregistrat cu nr. 10330/16.12.2010, susţine faptul că afişarea pe
frontispiciul clădirii a denumirii şcolii şi în limba maghiară, competenţa
aparţine în exclusivitate autorităţilor administraţiei publice locale. 4.2.14.
Cu privire la sesizarea lipsei inscripţionărilor bilingve a denumirii claselor,
reclamatul arată c ă aceste inscripţionări bilingve au existat şi înainte de
sesizarea făcută şi există şi în prezent, drept pentru care apreciează că
aceste solicitări sunt nefondate şi lipsite de obiect. 4.2.15. Cu privire la
materialele didactice, arată faptul că fiecare cadru didactic le întocmeşte în
conformitate cu cerinţele obiectului predat şi raportat la limba de predare a
clasei respective. 4.2.16. Reclamatul, Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş,
prin punctul de vedere emis şi depus la dosar cu nr. de înregistrare
10291/15.12.2010, invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a
Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş şi solicită scoaterea din cauză a
Inspectoratului Şcolar. Reclamaţii pun în vedere faptul că sunt citaţi în
prezenta cauză, în calitate de „reclamanţi” (reclamaţi), fără a le fi imputată,
în concret, vreo faptă de discriminare, dintre cele menţionate în cadrul
petiţiei. 4.2.17. Nu pune în discuţie cadrul legsilativ invocat de către CEMO
ci contestă persuasiunea şi reaua credinţă cu care abordează problematica în
discuţie, cu care se fac acuzaţiile de discriminare şi se acţionează pentru
culpabilizarea instituţiilor reclamate. 4.2.18. Petenta excede cadrului legal
care apără drepturile lingvistice ale minorităţii maghiare, în detrimentul
limbii române ca limbă oficială care trebuie însuşită pe orice fel de
comunicare în interesul elevului, fie către multilingvism simetric. Politicile
“postcomuniste” faţă de minorităţile naţionale din România sunt foarte largi şi în respectul drepturilor omului.
4.2.19. În ceea ce priveşte învăţământul în limba maghiară în şcolile din
subordinea I.S.J. Mureş, se respectă legislaţia referitoare la drepturile
minorităţilor, în speţă a minorităţii maghiare până la discriminare pozitivă.
4.2.20. Primăria Municipiului Târgu Mureş, reclamat, prin punctul de vedere
emis şi depus la dosar cu nr. de înregistrare 10296/15.12.2010, susţine faptul că în urma discuţiilor purtate
cu reprezentanţii celor 4 şcoli reclamate, privind afişarea pe frontispiciul
clădirii a denumirii şcolii şi în limba maghiară, s-au luat toate măsurile
necesare în vederea implementării acestor inscripţionări şi în limba maghiară
aşa cum este stipulat de art.76 alin.4 din Legea 215/2001. V. Motivele de fapt şi de drept. 5.1. În fapt, Colegiul Director al
Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, a fost sesizat de către
petenta Asociaţia Mişcarea Angajament Civic, cu privire la nerespectarea
drepturilor lingvistice ale membrilor minorităţii maghiare din România,
respectiv instituţiile implicate în învăţământul preuniversitar din municipiul
Târgu Mureş. 5.2. Petiţia, introductivă de procedură a Consiliului Naţional
pentru Combaterea Discriminării (CNCD), evocă presupuse fapte/acte de
discriminare, conform O.G.
7
137/2000,
prin care reclamaţii în prezenta cauză, încalcă drepturile ce au în vedere peisajul
lingvistic din cadrul instituţiilor pe care le reprezintă. 5.3. În acest sens
reţinem faptul că petenta solicită constatarea faptelor discriminatorii evocate
în cadrul petiţiei, respectiv
Comunicarea din partea şcolii adresată elevilor şi părinţilor (anunţuri,
informaţii generale în legătură cu înscrieri, examene, etc.), Informaţii
diseminate în incinta şcolilor care sunt trimise către şcoli din partea altor
instituţii de stat, cum ar fi Inspectoratul Şcolar Judeţean, Primăria Târgu
Mureş, Ministerul Educaţiei, etc., Denumirea claselor, laboratoarelor,
birourilor, etc., Gazete şcolare şi
Materiale didactice întocmite de către cadrele didactice ale unităţii de
învăţamânt, toate aceste documente fiind prezentate exclusiv în limba română,
precum şi denumirea şcolilor afişată pe frontispiciul clădirii, de asemenea
prezentată exclusiv în limba română. 5.4. Totodată, reţinem solicitarea
petenţilor de a fi modificate şi remediate deficienţele prezentate. Raportat la
obiectul prezentei petiţii şi în vederea soluţionării acesteia, Consiliul
Naţional pentru Combaterea Discriminării a dispus efectuarea unui raport de
investigaţie, conform Capitolului II, Investigarea actelor sau faptelor de
discriminare, art. 41-45 din Procedura Internă de Soluţionare a Petiţiilor şi
Sesizărilor, investigare dispusă pentru data de 21-22.02.2011, conform
adreselor înaintate părţilor din prezenta cauză, înregistrate sub
nr.1144-1149/16.02.2011. 5.5. Raportul de investigaţie cuprinde următoarele
elemente, constatate la faţa locului: - În data de 21.02.2011, la sediul
Asociaţiei Mişcarea Angajament Civic echipa de investigaţie a discutat cu
preşedintele asociaţiei şi cu 4 reprezentanţi ai părinţilor elevilor care au
iniţiat acţiunea de promovare a multilingvismului în Gimnaziul Europa,
Gimnaziul Liviu Rebreanu, Gimnaziul Dacia, Şcoala Generală nr. 2. Aceştia ne-au
comunicat faptul că în luna februarie a anului curent Consiliul Local Târgu
Mureş a adoptat o hotărâre prin care, până la finalul lunii martie 2011 urmează
să înlocuiască, cu transcrieri bilingve, toate denumirile afişate pe
frontispiciile clădirilor – instituţii de învăţământ, din localitate. În ceea
ce priveşte conducerile şcolilor reclamate, persoanele prezente au susţinut
faptul că, în afară de situaţia Şcolii Generale nr. 2, celelalte nu au depus
eforturi pentru afişările bilingve a denumirilor birourilor, claselor şi ale
altor spaţii destinate uzului elevilor, deşi sesizările părinţilor cu privire
la aceste aspecte sunt mai vechi de un an de zile. - Gimnaziul Liviu Rebreanu,
reprezentanţii C.N.C.D. au consemnat următoarele aspecte: inscripţionarea
afişată pe frontispiciul clădirii conţinând numele gimnaziului este doar în
limba română (conducerea gimnaziului a susţinut faptul că până la finalul lunii
martie va fi înlocuită cu o inscripţionare bilingvă, prin finanţarea
Consiliului Local Târgu Mureş); anunţurile afişate la intrarea în incinta
şcolii sunt redactate doar în limba română (motivaţia prezentată de conducerea
gimnaziului fiind aceea că sunt adresate părinţilor, iar aceştia trebuie să
cunoască limba oficială a statului); informaţiile în legătură cu desfăşurarea
examenelor, metodologia şcolară etc., provenite de la Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, sunt afişate în limba în care au fost transmise (motivaţia prezentată de conducerea
gimnaziului fiind aceea că materialele trimise de M.E.C. sunt
8
stufoase,
iar traducerile ar putea conţine greşeli ce pot influenţa negativ procesul
educational); denumirile claselor sunt afişate bilingv doar la clasele de la
secţia maghiară; în sălile de clasă cu elevi maghiari există un peisaj
lingvistic preponderent în limba maghiară; denumirile birourilor,
laboratoarelor, bibliotecii, sălii de sport, toaletelor sunt afişate doar în
limba română (conducerea gimnaziului a menţionat că deja s-a efectuat o comandă
pentru achiziţionarea de plăcuţe şi în limba maghiară); nu există gazete în
cadrul şcolii; materialele didactice sunt întocmite preponderent în limba
română şi afişate pe pereţii coridoarelor; pe pereţii coridoarelor gimnaziului
sunt aplicate panouri; respectivele panouri cuprind desene atât ale elevilor
români cât şi ale celor de naţionalitate maghiară. 5.6. În data de 22.02.2011
echipa de investigaţie s-a deplasat la Şcoala Generală nr. 2, reprezentanţii
C.N.C.D. au consemnat următoarele aspecte: inscripţionarea afişată pe
frontispiciul clădirii conţinând numele şcolii este doar în limba română
(conducerea gimnaziului a susţinut faptul că până la finalul lunii martie va fi
înlocuită cu o inscripţionare bilingvă, prin finanţarea Consiliului Local Târgu
Mureş); anunţurile afişate la intrarea în incinta şcolii sunt redactate în
ambele limbi; informaţiile care provin de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării
sunt afişate în limba în care au fost transmise (motivaţia prezentată de conducerea
şcolii fiind aceea că traducerea acestora fără a avea o bază legală ar da
naştere la interpretări, cu efect negativ pentru procesul educaţional), dar
informaţiile de interes general sunt afişate în ambele limbi; denumirile
claselor, birourilor, laboratoarelor, bibliotecii, sălii de sport, toaletelor
sunt afişate bilingv (conducerea şcolii a susţinut faptul că directorul
adjunct, Marton Imre a suportat costul plăcuţelor cu denumirile în limba
maghiară, din fonduri proprii); în sălile de clasă cu elevi maghiari există un
peisaj lingvistic preponderent în limba maghiară; în ceea ce priveşte gazetele
şcolii, conducerea şcolii a susţinut că atât secţia română cât şi secţia
maghiară îşi tipăresc propriile reviste; materialele didactice sunt întocmite
în ambele limbi şi afişate pe pereţii coridoarelor. - Gimnaziul Dacia,
Reprezentanţii C.N.C.D. au consemnat următoarele aspecte: inscripţionarea
afişată pe frontispiciul clădirii A conţinând numele şcolii este doar în limba
română (conducerea gimnaziului a susţinut faptul că până la finalul lunii
martie va fi înlocuită cu o inscripţionare bilingvă, prin finanţarea
Consiliului Local Târgu Mureş); pe frontispiciul clădirii B a gimnaziului
Dacia, care se află la circa 2 km de clădirea A, nu mai există nicio siglă cu numele
şcolii; anunţurile afişate în incinta şcolii, la intrare, sunt redactate în
ambele limbi, română şi maghiară; informaţiile care provin de la Ministerul
Educaţiei şi Cercetării sunt afişate în limba în care au fost transmise;
denumirile birourilor, laboratoarelor, bibliotecii, sălii de sport, toaletelor
sunt afişate doar în limba română (motivaţia prezentată de conducerea
gimnaziului fiind aceea că şcoala a obţinut un fond de un million de euro
pentru renovare iar în urma acestui proces toate inscripţiile se vor face în
ambele limbi); denumirile claselor sunt afişate doar în limba română la secţia
română şi bilingv la secţia maghiară (conducerea şcolii a susţinut faptul că
s-a decis în Consiliul Profesoral de la începutul
anului şcolar 2010-2011 ca acest aspect
să fie lăsat la latitudinea fiecărui învăţător sau diriginte); în sălile de
clasă cu elevi maghiari există un peisaj lingvistic preponderent în limba
maghiară; în
9
ceea
ce priveşte gazetele şcolii, conducerea şcolii a susţinut că atât secţia română
cât şi secţia maghiară îşi tipăresc propriile reviste; materialele didactice
sunt întocmite în ambele limbi şi afişate pe pereţii coridoarelor. - Gimnaziul
Europa, reprezentanţii C.N.C.D. au consemnat următoarele aspecte:
inscripţionarea afişată pe frontispiciul clădirii conţinând numele şcolii este
doar în limba română (conducerea gimnaziului a susţinut faptul că până la
finalul lunii martie va fi înlocuită cu o inscripţionare bilingvă, prin
finanţarea Consiliului Local Târgu Mureş); şcoala are sediul într-un ansamblu
de clădiri vechi retrocedate, având o formă atipică pentru o unitate de
învăţământ primar şi gimnazial, neexistând coridoare; laboratoarele,
biblioteca, sala de sport şi toaleta din corpurile de clădire vechi nu au
afişate denumiri, nici în limba română, nici în limba maghiară; de asemenea
există şi un corp de clădire nou construit din fonduri alocate de Primăria
Târgu Mureş unde sunt afişate informaţii atât în limba limba română cât şi în
limba maghiară (mai puţin denumirea cabinetului de logopedie care este doar în
limba română); în curtea interioară sunt amplasate câteva aviziere unde sunt
afişate materiale informative în limba română, maghiară şi engleză; la aceste
aviziere informaţiile care provin de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării sunt
afişate în limba în care au fost transmise; în locurile unde spaţiul a permis
s-au afişat panouri şi o gazetă de perete cu materiale didactice în ambele
limbi, română şi maghiară; anunţurile afişate pe diferite geamuri sunt
redactate doar în limba română; pe uşa biroului unde îşi desfăşoară activitatea
conducerea gimnaziului este afişată denumirea ,,secretariat”; sălile de clase
au deasupra uşilor numere şi nu denumiri (conducerea gimnaziului a susţinut
faptul că fiecare cadru didactic este liber să afişeze numele clasei în ce
limbă doreşte); conducerea şcolii a susţinut că în cadrul şedinţelor şi
festivităţilor se fac informări în ambele limbi. 5.7. În drept, Colegiul Director
reţine dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, care la art.14
dispune că ”Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta
convenţie, trebuie sa fie asigurată fără nici un fel de deosebire bazată, în
special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte
opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională,
avere, naştere sau orice altă situaţie.” Protocolul nr.12 la Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului, care la art.1 dispune interzicerea generală a
discriminării, respectiv paragraful 1 ”Exercitarea oricărui drept prevazut de
lege trebuie să fie asigurată f ără niciun fel de discriminare bazată, în
special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte
opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională,
avere, naştere sau orice altă situaţie” şi paragraful 2 ”Nimeni nu va fi
discriminat de o autoritate publică, pe baza oricăruia dintre motivele
menţionate la paragraful 1 ”. 5.8. Conform definiţiei discriminării, dată de
O.G. 137/2000 care la art.2 alin.1 prezintă condiţiile generale ale faptelor de
discriminare, putem considera o faptă ca fiind discriminatorie, dacă suntem în
prezenţa unei diferenţe, bazată pe un criteriu, ce aduce atingere unui drept
prevăzut de normele legale interne şi internaţionale, fără s ă existe o
justificare obiectivă în ce prive şte respectiva diferenţiere.
10
5.9.
Astfel, o faptă poate fi considerată discriminatorie, dacă aduce atingere unui
drept, oricare dintre cele prevăzute şi garantate de tratatele internaţionale
ratificate de Romania sau cele prevazute de legislaţia naţională, dupa cum
dispune şi O.G. 137/2000, care la art.1 alin.2
prevede că ”Principiul egalităţii între cetăţeni, al excluderii
privilegiilor şi discriminării, sunt garantate în special în exercitarea
urmatoarelor drepturi: ................”; art.2 alin.1 ”....... restrângerea,
înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de
egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a
drepturilor recunoscute de lege, ........”, precum şi Protocolul nr.12 la
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art.1 alin.1 ”Exercitarea oricărui
drept prevăzut de lege, ........”. Constituţia Românie, prevede la art.4 că
(1)Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea
cetăţenilor săi. (2) Romania este patria comună şi indivizibilă a tuturor
cetaţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică,
de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.
5.10. Articolul 6 (1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând
minoritaţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea
identitaţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. (2) Măsurile de
protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea si exprimarea identităţii
persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie sa fie conforme cu
principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceialţi cetăţeni români. 5.11. Art.16 alin.1 din
Constituţia României prevede că ” Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a
autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.” De asemenea
art.20 alin.1 dispune că ”Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi
libertăţile cetăţenilor, vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi celelalte tratate la
care România este parte.” Referitor la drepturile lingvistice, Convenţia Cadru
pentru Protecţia Minorităţilor Nationale (Monitorul Oficial al României, partea
I, nr.82/1995) prevede că: art.10 alin.1 ”părţile se angajează să recunoască
oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale, dreptul de a folosi
liber şi fără ingerinţă, limba sa minoritară, în privat şi în public, oral şi
scris”; art.11 alin.2 ”părţile se angajează să recunoască oricărei persoane
aparţinând unei minorităţi naţionale, de a expune în limba sa minoritară
însemne, inscripţii şi alte informaţii cu caracter privat, vizibile pentru
public”. Se observă, deci, că numai în situaţia expunerii denumirii locale
tradiţionale, a denumirilor străzilor şi a altor indicaţii topografice
destinate publicului, se specifică ”deopotrivă în limba minoritară” (art.11 alin.3), adică şi în limba ofcială şi în limba
minoritară. 5.12. Analizând faptele expuse în petiţie, Colegiul Director se
raportează la Curtea Europenă a Drepturilor Omului, care legat de art.14 din
Convenţie, privind interzicerea discriminării, a apreciat că diferenţa de
tratament devine discriminare, atunci când se induc distincţii între situaţii
analoage şi comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare
rezonabilă şi obiectivă. Instanţa europeană a decis în mod constant că pentru
ca o asemenea încălcare să se producă, ”trebuie stabilit că persoane aflate în
situaţii analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament
preferenţial şi că această distincţie nu-şi găseşte nicio justificare obiectivă
sau rezonabilă” (vezi
11
CEDO,
18.02.1991, Fredin vs. Suedia, paragraf 60; 23.06.1993, Hoffman vs. Austria,
paragraf 31; 28.09.1995 Spadea şi Scalambrino vs. Italia). 5.13. În acelaşi
sens, Curtea Europeană de Justiţie a statuat principiul Egalităţii ca unul
dintre principiile generale ale dreptului comunitar. În sfera dreptului
comunitar, principiul egalităţii exclude ca situaţiile comparabile să fie
tratate diferit şi situaţiile diferite să fie tratate similar, cu excepţia
cazului în care tratamentul este justificat obiectiv (vezi Sermide Spa vs.
Cassa Conguaglio Zuchero and Others, cauza 106/83, 1984 ECR 4209, paragraf 28;
Koinopraxia Enoseon Georgikon Sinetairismon Diacheir iseos Enchorion Proionton
Syn PE (KYDEP) vs. Council of the European Union and Commission of the European
Communities, Cauza C-146/91, 1994 ECR I-4199; Cauza C-189/01, Jippes and others
2001 ECR I-5689, parag.129). 5.14. Reţinând, în coroborare cu aceste aspecte,
definiţia discriminării, astfel cum este reglementată prin art.2 alin.1 din
O.G. 137/2000, cu modificările şi completările ulterioare, republicată,
Colegiul Director se raporteaza la modul în care sunt întrunite, cumulativ,
elementele constitutive ale art..2. Pentru a ne afla în domeniul de aplicare al
art.2 alin.1, deosebirea, excluderea, restricţia sau preferinţa trebuie să aibă
la bază unul dintre criteriile prevăzute la articolul în cauză, de asemenea
trebuind să se refere la persoane aflate în situaţii comparabile dar care sunt
tratate în mod diferit, datorită apartenenţei lor la una dintre categoriile prevăzute
în textul de lege mentionat mai sus. Aşa cum reiese din motivaţia invocată mai
devreme, pentru a ne găsi în situaţia unei fapte de discriminare, trebuie să
avem două situaţii comparabile la care tratamentul aplicat să fi fost diferit.
Subsecvent, tratamentul diferenţiat trebuie să urmărească sau să aibă ca efect
restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în
condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ori
a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi
cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice. 5.15. Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a apreciat prin jurisprudenţa sa, că statele contractante
dispun de o anumită marjă de apreciere pentru a determina dacă şi în ce măsură
diferenţele între situaţii analoage sau comparabile, sunt de natură să
justifice distincţiile de tratament juridic aplicat (22.10.1996 Stubbings et
autres vs. Royaume-Uni, parag.75). 5.16. Coroborat actului normativ care
reglementează prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare precum
şi atribuţiile şi domeniul de activitate al Consiliului Naţional pentru
Combaterea Discriminării, Colegiul Director trebuie să analizeze în ce măsură
obiectul unei petiţii este de natură să cadă sub incidenţa prevederilor
O.G.137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 5.17.
Astfel, Colegiul Director, analizează, în strânsă legătură în ce m ăsură
obiectul unei petiţii întruneşte, în primă instanţă, elementele art.2 din Ordonanţă,
cuprins în Capitolul I – Principii şi definiţii, şi subsecvent, elementele
faptelor prevăzute şi sancţionate contravenţional în Capitolul II – Dispoziţii
Speciale, secţiunea I-VI din Ordonanţă. 5.18. Colegiul Director, analizează
dacă obiectul unei petiţii întruneşte elementele art.2 din Ordonanţă, sub
aspectul scopului sau efectului creat, ce a dat naştere ori nu unei
circumstanţe concretizate generic în restricţie, excludere,
12
deosebire
sau preferinţă, şi care circumstanţiat la situaţia petentei, poate să îmbrace
forma unui tratament diferit, indus între persoane care se află în situaţii
analoage sau comparabile, datorită unor criterii determinate şi care are ca
scop sau efect restrângerea sau înlaturarea recunoaşterii, folosinţei ori
exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic,
economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.
5.19. În măsura în care se reţine întrunirea elementelor constitutive ale art.2
din Ordonanţă, comportamentul în speţă atrage răspunderea contravenţională,
după caz, în condiţiile în care sunt
întrunite elementele constitutive ale faptelor contravenţionale prevăzute şi
sancţionate de O.G.137/2000. 5.20. Raportat la obiectul petiţiei, precum este
formulat, Colegiul Director reţine că fondul petiţiei presupune analiza
acestuia sub 2 aspecte, precum sunt prezentate în petitul sesizării
introductive, respectiv inscripţionarea bilingvă a instituţiilor de învăţământ,
conform legii 215/2001, legea administraţiei publice locale, republicată, şi
afişarea şi prezentarea informaţiilor ce au legatură cu curicula şcolară sau
activităţi ce ţin de procesul educaţional, în interiorul şcolilor, respectiv
avizier, gazete, reviste, etc. (vezi punctul 4.1.17). 5.21. Relativ la fondul petiţiei, Colegiul
Director al CNCD reţine faptul că reclamaţii în cauză, prin punctele de vedere
depuse, ridică o serie de excepţii, dupa cum urmează: reclamaţii Şcoala
Generală Nr.2 Târgu Mureş, Gimnaziul Dacia, Gimnaziul „Liviu Rebreanu” şi
Gimnaziul “Europa” invocă lipsa calităţii procesuale pasive, faţă de capătul de cerere ce priveşte
denumirea şcolii afişată pe frontispiciul unităţilor de învăţământ reclamate;
reclamatul Inspectoratul Judeţean Mureş invocă lipsa calităţii procesuale
pasive a ISJ Mureş. 5.22. Cu privire la excepţiile invocate, Colegiul Director
având în vedere fondul petiţiei, urmează a uni excepţiile cu fondul cauzei.
5.23. Astfel, relativ la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către Inspectoratul Şcolar
Judeţean Târgu Mureş, excepţie invocată faţă de ambele capete de cerere,
Colegiul Director urmează a avea în vedere critica adusă în susţinerea
prezentei excepţii, respectiv, petenta nu pune pe seama Inspectoratului,
comiterea vreuneia dintre faptele menţionate în petiţia introductivă. Astfel,
urmează a fi admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratul
Şcolar Judeţean Târgu Mureş. Mai mult, avem în vedere faptul că potrivit legii
nr.84/1995, legea învăţământului, respectiv art.124 din textul de lege nu
prevede asemenea atrbuţii în sarcina Inspectoratelor Şcolare Judeţene. 5.24. De
asemenea, relativ la capetele de cerere ale petentei, Colegiul Director ia act
de faptul că petenta formulează noi capete de cerere, prin concluziile scrise
depuse la dosar, înregistrate sub nr.421/20.01.2011, după momentul audierilor
dispuse în prezenta cauză, extinzând de asemenea şi cadrul procesual relativ la
părţile reclamate, respectiv, faţă de petiţia introductivă, petentul înţelege
să se îndrepte şi împotriva ISJ Mureş şi a primarului Târgu Mureş, fapt ce
contravine normelor stabilite de Procedura Internă de Soluţionare a Petiţiilor
şi Sesizărilor, care la art.11 alin.2 dispune că „Petiţia poate fi completată
cu noi capete de
13
cerere
până la primul termen de audiere, sub sancţiunea decăderii”. Astfel, având în
vedere norma juridică mai sus invocată, Colegiul Director al Consiliului
Naţional pentru Combaterea Discriminării urmează a respinge toate capetele de
cerere, noi, formulate prin adresa nr. 421/20.01.2011, capete de cerere ce nu
sunt menţionate în petiţia iniţială, introductivă de procedură în faţa CNCD, şi
care au fost formulate cu nerespectarea art.11 alin.2 din Procedura Internă de Soluţionare
a Petiţiilor şi Sesizărilor. 5.25. Cât priveşte capătul de cerere ce are în
vedere inscripţionarea bilingvă a instituţiilor de învăţământ, de pe
frontispiciul clădirilor, Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru
Combaterea Discriminării urmează a avea în vedere dispoziţiile legii 215/2001,
care la art.76 alin.4 „Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura
inscripţionarea denumirii localităţilor şi a instituţiilor publice de sub
autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba
maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, în condiţiile
prevăzute la alin. (2).”. În acest sens, urmează a fi admisă excepţia lipsei
calităţii procesuale pasive a reclamaţilor, sub aspectul afişării denumirii şcolilor
în ambele limbi, respectiv română şi maghiară, obligaţie exclusivă a
autorităţilor publice locale, astfel cum prevede expres dispoziţiile art.76
alin.4 din legea 215/2001, legea administraţiei publice locale. 5.26. Astfel
precum dispune norma legală mai sus prezentată, reţinem că sarcina în acest
sens, respectiv inscripţionarea bilingvă a instituţiilor de învăţământ,
aparţine Primarului Târgu Mureş, relativ la speţa de faţă. Având în vedere că
petentul, prin sesizarea introductivă de procedură în faţa CNCD, întelege să se
îndrepte cu petiţia doar împotriva şcolilor reclamate în prezenta cauză, şi că
Primarul Târgu Mureş a fost introdus în cauză de către CNCD, după analiza
primară a petiţiei introductive, considerat a fi garantul obligaţiei stabilite
de art.76 alin.4 din legea 215/2001, legea administraţiei publice locale, nu
putem constata comiterea unei fapte de discrimnare astfel precum aceasta este
prevăzută de O.G. 137/2000, republicată, şi de Procedura Internă de Soluţionare
a Petiţiilor şi Sesizărilor, relativ la neîndeplinirea obligaţiei prevăzută de
art.76 alin.4 din legea 215/2001, legea administraţiei publice locale. 5.27.
Totuşi, cu privire la acest aspect, astfel precum este enunţat în cadrul
raportului de investigaţie, efectuat de CNCD, la faţa locului, există o
hotărâre de Consiliu Local al Municipiului Târgu Mureş, care dispune că până la
finalul lunii martie 2011 urmează să fie înlocuite, cu transcrieri bilingve,
toate denumirile afişate pe frontispiciile clădirilor instituţiilor de învăţământ
din localitate. 5.28. Astfel, având în
vedere hotărârea de Consiliu Local, mai sus enunţată, precum şi dispoziţiile
legale incidente în ce priveşte afişarea bilingvă a denumirilor instituţiilor
de învăţământ, astfel precum sunt enunţate de către art.76 alin.4 ale legii
nr.215/2001, legea administraţiei publice locale, actualizată, considerăm
oportună punerea în vedere a faptului că neafişarea bilingvă a instituţiilor în
cauză ar putea produce efecte discrimnatorii faţă de membrii minorităţii
maghiare din localitate şi, de asemenea considerăm că reprezentanţii
autorităţilor locale, în cauză ar trebui să urgenteze punerea în aplicare a
hotărârii de Consiliu Local, mai sus evocată.
14
5.29.
Cât priveşte capătul doi de cerere, ce are în vedere afişarea şi prezentarea
informaţiilor ce au legatură cu curicula şcolară sau activităţi ce ţin de
procesul educaţional, în interiorul şcolilor, respectiv avizier, gazete,
reviste, ect. (vezi punctul 4.1.17), Colegiul Director al CNCD are în vedere
dispoziţiile legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de
interes public, republicată, care la art.2 din lege, dinspune că „În sensul
prezentei legi: a) prin autoritate sau instituţie publică se inţelege orice
autoritate sau institţtie publică, precum şi orice regie autonomă care
utilizează resurse financiare publice şi care işi desfaşoară activitatea pe
teritoriul României, potrivit Constituţiei; b) prin informaţie de interes
public se inţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din
activitaţile unei autoritaţi publice sau instituţii publice, indiferent de
suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei ”În acest sens,
reţinem faptul că norma legală impune în sarcina instituţiilor publice o
obligaţie generală ce priveşte accesul liber la informaţiile de interes public,
astfel precum sunt reţinute de legea mai sus menţionată. 5.30. Cu referire la
prezenta cauză, faţă de capătul doi de cerere reţinem în sarcina reclamaţilor obligaţia generală stabilită de
legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public,
republicată, în cadrul art.2 punctul b, reclamţii încadrându-se în elementele
definitorii ale noţiunii de autoritate sau instituţie publică, astfel cum
aceasta este la art.2 punctul a, din lege. Deasemenea, coroborat dispoziţiilor
legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public,
trebuiesc amintite dispoziţiile art.76 ale legii nr.215/2001, legea
administraţiei publice locale, actualizată, care prevede (1) În raporturile
dintre cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice locale se foloseşte
limba română.(2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii
aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul
locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale,
cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate consiliului local,
aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor maternă şi vor primi
răspunsul atât în limba română, cât şi în limba maternă….. (4) Autorităţile
administraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii
localităţilor şi a instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi
afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternă a cetăţenilor
aparţinând minorităţii respective, în condiţiile prevăzute la alin. (2). 5.31.
În acest sens, Colegiu Director al CNCD reţine că, relativ la prezentul capăt
de cerere, respectiv afişarea şi prezentarea informaţiilor ce au legatură cu
curicula şcolară sau activităţi ce ţin de procesul educaţional, în interiorul
şcolilor, respectiv avizier, gazete, reviste, ect. (vezi punctul 4.1.17), sunt
incidente dispoziţiile art. 2 alin.1 din OG 137/2000, republicată, care prevede
că „Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se înţelege orice deosebire,
excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie,
limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă,
handicap, boala cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţa la o
categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect
restrăngerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în
condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau
a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul
15
politic,
economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.”, şi
ale art.10 lit.h, din OG 137/2000, actualizată, articol ce dispune că
„Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, dacă fapta nu intră sub
incidenţa legii penale, discriminarea unei persoane fizice, a unui grup de
persoane din cauza aparteneţei acestora ori a persoanelor care administrează
persoana juridică la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie
socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor,
vârstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor în cauză prin: (....) h)
refuzarea acordării pentru o persoană sau un grup de persoane a unor drepturi
sau facilităţi”. 5.32. Având în vedere admiterea excepţiei lipsei calităţii
procesuale pasive a reclamatului ISJ Mureş, şi faţă de faptul că petentul, prin
sesizarea introductivă de procedură în faţa CNCD, întelege să se îndrepte cu
petiţia doar împotriva şcolilor reclamate în prezenta cauză, şi că Primarul
Târgu Mureş a fost introdus în cauză de către CNCD, după analiza primară a
petiţiei introductive, considerat a fi garantul obligaţiei stabilite de art.76
alin.4 din legea 215/2001, legea administraţiei publice locale, urmează a fi
reţinută în cauză, cu privire la capătul doi de cerere, constatarea comiterii
faptei de discriminare prevăzută de art.2 alin.1 coroborat cu art.10 lit.h din
Ordonanţa Guvernului nr.137/2000, actualizată, dispoziţii relative la
obligaţiile impuse art.2 lit.a şi b din legea nr. 544/2001 privind liberul
acces la informatiile de interes public, republicată, cu privire la de art.76
alin.4 din legea 215/2001, legea administraţiei publice locale, faptă ce este
reţinută în sarcina Gimnaziul Europa, Gimnaziul „Liviu Rebreanu”, Gimnaziul
“Dacia” şi Şcoala Generală Nr.2, din Târgu Mureş, de altfel reclamaţii iniţiali
din cererea introductivă de procedură în faţa CNCD, adresată de către petent.
5.33. De asemenea, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, care
potrivit art.19 alin.1 şi 2, din O.G. 137/2000 are competenţa de a efectua
monitorizarea cazurilor de discriminare, în acest sens pune în vedere
instituţiilor de învăţământ mai sus menţionate să remedieze situaţia relativă
prezentului capăt de cerere, în cel mai scurt timp, o nouă investigare la faţa
locului urmând a fi efectuată într-un termen rezonabil de 6 luni.
Faţă
de cele de mai sus, în temeiul art. 20 alin. (2) din O.G. 137/2000 privind
prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu
unanimitate de voturi ale membrilor prezenţi la şedinţă, COLEGIUL DIRECTOR HOTĂRĂŞTE: 1. Se admite excepţia lipsei calităţii
procesuale pasive invocată de către
către reclamaţii Gimnaziul Europa, Gimnaziul „Liviu Rebreanu” ,
Gimnaziul “Dacia”, Şcoala Generală Nr.2- Târgu Mureş, în ceea ce priveşte
transcripţia bilingvă pe frontispiciul
instituţiilor . 2. Se admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive
invocată de către reclamatul, Inspectoratul Şcolar Judeţean, cu privire la
afişarea informaţiilor bilingve în interiorul şcolii şi cu privire la
transcripţia bilingvă pe frontispiciul instituţiilor.
16
3
Faptele sesizate, în ceea ce priveşte
afişarea informaţiilor bilingve în interiorul şcolilor, constituie discriminare
potrivit art. 2 alin. 1 şi art. 10 lit.h, din O.G. nr. 137/2000 privind
prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată; 4. Se
sancţionează reclamaţii, Gimnaziul Europa, Gimnaziul „Liviu Rebreanu”,
Gimnaziul “Dacia”, Şcoala Generală Nr.2- Târgu Mureş cu avertisment potrivit O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi
sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată; 2. Recomandă
părţilor reclamate să depună diligenţe în vederea aplicării transcrierii
bilingve pe frontispiciul instituţiilor. 3. Clasarea dosarului; 4. Se va
răspunde părţilor în sensul celor hotărâte; 5. O copie a hotărârii se va
transmite părţilor: VI. Modalitatea de
plată a amenzii Nu este cazul. VII.
Calea de atac şi termenul în care se poate exercita Prezenta hotărâre poate fi atacată la
instanţa de contencios adsministrativ, în termen de 15 zile de la data
primirii, potrivit O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de
discriminare, republicată şi Legii nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ. Membrii Colegiului
Director prezenţi la şedinţă
ASZTALOS CSABA
FERENC - Membru
DEZIDERIU
GERGELY - Membru
HALLER
ISTVAN - Membru
DRAGOŞ
TIBERIU NIŢĂ- Membru
POP
IOANA- Membru
VASILE
ALEXANDRU VASILE - Membru
VLAŞ
CLAUDIA SORINA- Membru
17
Hotărâre
redactată de: Vasile Alexandru Vasile – Membru Colegiul Director Vasile Daniel
– Asistent Colegiul Director
Notă:
prezenta Hotărâre emisă potrivit prevederilor legii şi care nu este atacată în
termenul legal, potrivit OG 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea
faptelor de discriminare şi Legii 554/2004 a contenciosului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.