Mari
valori uitate, contemporani băgați în față
Și au mai fost niscaiva
meciuri prin cupele europene și iar o avalanșă de știri, reportaje despre
Mircea Lucescu. Omul e promovat la greu,
e drept că are și performanțe în ultimii ani, dar soclul care i se ridică
mereu, ca fiind al celui mai bun antrenor român de afară, se clatină urât
comparându-l cu cel al lui Ștefan Kovacs. Pentru toți copiii care cred că
fotbalul a început și s-a terminat cu antrenoratul lui Mircea Lucescu: Lucescu
a stat 4 ani la Brescia, pe care a retrogradat-o de două ori și a promovat-o de
2 ori. A mai antrenat Pisa și Regiana, Interul și are titluri în Turcia și
Ucraina. Pe plan extern, o supercupă a Europei, cu Galata și o Cupă UEFA cu Șahtior. Kovacs, în schimb, are la activ o Cupa Intercontinentală,
cu Ajax, în 1972, două Supercupe ale Europei (1972, 1973), două campionate în Olanda cu Ajax (1972 și
1973), o Cupă a Greciei, cu Panathinaikos în 1982. Să mai adăugăm că a antrenat
și Naționala Franței?! Frenezia cu care e prezentat Lucescu și uitarea de care
are parte Ștefan Kovacs are un corespondent…regal. Este vorba de modul în care
e promovat și băgat mereu în față Regele Mihai. Despre cel mai bun, probabil,
rege al României se cam evită să se spună ceva. Până și un sondaj celebru, cu
Marii români, îl plasa mai bine pe Carol, decât pe Ferdinand. Din toate
punctele de vedere, Ferdinand I este mai important. Un rege care a intrat în
război împotriva țării sale natale și care a fost renegat de ai săi. Regele
care a ajuns la Budapesta, eliberând Ungaria de regimul comunist, regele care a
fost încoronat în 1922 ca rege al României mari, regele sub care s-a semnat
tratatul de la Trianon !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.