luni, 30 iunie 2014

Prea proști ca să învețe comentarii, prea deștepți ca să nu facă eseuri?!



Prea proști ca să învețe comentarii, prea deștepți ca să nu facă eseuri?!
Școala din primii ani de după Revoluție s-a caracterizat încă prin tendința de a da elevilor români să învețe, într-un fel papagalicește, diverse comentarii și sinteze. Niște aiuriți din minister au zis că elevii sunt acum prea proști pentru a mai învăța așa și că sunt prea deștepți ca să nu facă eseuri și să își dea părerea despre autori, ca și cum comentariul e ceva nașpa sau comunist și trebuie pus la stâlpul infamiei. Astfel ne-am trezit că elevii considerați prea proști ca să învețe după stilul vechi sunt puși anul acesta să își expună…opinia despre un autor (opinie poate fi și că tipul e plictisitor ca dracul, nu-i așa?!), să facă compuneri fanteziste (întâlnirea mea cu un mare scriitor) sau să facă eseuri despre importanța…lecturii!
 După 25 de ani de la Revoluție și vreo 27 de miniștri, dintre care vreo 4 plagiatori cu probleme de copiere lucrări de diplomă și doctorate, după vreo 3 rectori cu probleme de ANI și cu tupeu de borfaș, care au distrus învățământul și au băgat semi-analfabeți cu diploma de bac în facultate, nici nu putem să ne așteptăm la vreo evoluție pozitivă în câțiva ani, dacă nu există doi nebuni de la ministerul Educației (sic, nu al Învățământului), care să continue ideile și programele.
Școala românească pare în continuare că e condusă de tâmpiți și că produce în mare măsură tâmpiți. Avem profesori în mare măsură dintre cei care vor doar un loc de muncă, avem fabrici de diplome, zise licee, cu livrare pentru universități, avem calificative în litere care acoperă neputința de a da note de la 1-10, avem politică în școală, avem primari care stabilesc ce prost politic conduce o școală, avem strângere de semnături pentru reparațiile dorite de tovarășul de partid la școală și avem mersul la primărie pentru a sorcovi conducătorul iubit, cu clasă și învățătoarea aferentă, ca pe vremea altor tovarăși cu care tovarășul de azi era coleg!  Ce se (mai) poate face? Poate ar fi mai bine să se revină la sistemul inițial, decât să lăsăm orice nebun de la minister să experimenteze: vrea unul clasa zero, se inventează, altul nu o vrea, vine alt nebun cu mersul la școală de la 5 ani și îl valorificăm și pe nebunul acesta, vrea un nebun șah în școli, asta era problema învățământului românesc, că nu joacă șah! Ceea ce conduce la întrebarea: de ce oamenii care au făcut școală-școală și facultate-facultate își bat joc de educația celor care au venit după ei?! Care ar fi satisfacția? Să se râdă de copii? Mai bine ar verifica miniștrii ăștia că unii tolomaci nu sunt în stare să scrie 4 propoziții corect, că facebookul și messengerul le-a mâncat puținul creier și că tăntălăii nici nu mai știu să scrie cu cratimă, că manualele sunt făcute de păcălici care lucrează în familie,  fără a avea calificare sau grade didactice, având la îndemâna mafia editurilor și a ministerului, că profesorii nu au certificate de psihologie școlară sau sunt angajați pe grade de rudenie. Și ca să nu se creadă că e problemă doar cu învățământul preuniversitar, căutați mega-bugetarii de la universitate, rectori care câștigă mai mult decât președintele României, mafia rubedeniilor, doctoratele fictive, promovarea cu pile și partid, mafia construcțiilor pe firme pe care nu le vede ANI și tot ce ține de jegul actual care se numește, în mare parte, învățământul universitar românesc!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.