sâmbătă, 8 decembrie 2012

79 de miniștri în 4 ani, probabil intrăm în Cartea Recordurilor!



79 de miniștri în 4 ani, probabil intrăm în Cartea Recordurilor!
Dacă sunteți întrebați câți miniștri a avut România în ultimul mandat, acum în campanie când alți faliții și lepădăturile cu experiență vă cerșesc votul, precis nu știți! Cei de la Ziarul financiar i-a inventariat pe aleși, adică niște cetățeni de obicei fără calificarea necesară, dar cu carnet de partid și sprijin politic. Sunt nu mai puțin de 79 de miniștri! Vorbim aici de mulți miniștri care s-au făcut de râs, pornind de la pungașii de copiatori și terminând cu mega-hoții PDL, cei cu găinăriile cu scene, investiții în patinoare, săli de sport la țară, acolo unde nu există măcar wc civilizat la școli. Vorbim și de indivizii cu interese la universitățile la care au prestat (afaceriștii Marga și Ecaterina, fie numele cât mai repede uitat, indivizi cu dat liber la intrat proștii pe bani pe vremea când erau rectori și miniștri, cu idei năstrușnice de genul intrat la facultate fără bac sau bac diferențiat ca bandiții de la USL, dacă vor rămâne la putere, să nu fie trași în jos de alți 100.000 de proști care nu-și iau bacul, ci doar de, poate, 10.000). Vorbim, în general, de români, aleși de alți români și dacă politica e așa cum e astăzi suntem cu toții vinovați pentru că am dat voie celor cu funcții în regimul comunist, celor anchetați și condamnați, celor cu afaceri cu statul, să candideze din nou. Somnul rațiunii naște monștri, dar asta, desigur, nu a sesizat-o un român!
Zf.ro dixit:

Un preşedinte, 4 guverne, 3 prim-miniştri, 79 de miniştri - bilanţul politic al ultimilor patru ani. Cu ce ne-am ales?

România încheie prin alegerile de duminică cea mai agitată perioadă de guvernare: patru guverne, trei premieri şi 79 de miniştri cu potofoliu s-au perindat pe la conducerea Executivului în ultimii patru ani. Cu ce ne-am ales? Cu 250 de kilometri de autostradă la un buget total al Ministerului Transporturilor de 12 miliarde de euro, o creştere a datoriei publice de la 25 mld. euro la 50 mld. euro, TVA majorată de la 19% la 25% şi doar 1,9 miliarde de euro bani luaţi de la UE în contul fondurilor nerambursabile.
Toate partidele parlamentare s-au perindat în această perioadă pe la guvernare în formule şi montaje de neimaginat în trecut: guvern PSD- PDL, guvern PDL- UDMR şi o parte dintre "fugarii" din PSD şi acum guvern PSD- PNL. Istoria consemnează în aceşti ani premiere politice: primul guvern demis prin moţiune de cenzură (guvernul Boc 1), premierul cu cel mai scurt mandat (Mihai Răzvan Ungureanu - 3 luni), primul preşedinte suspendat de două ori în două mandate (Traian Băsescu). Vânzoleala politică şi-a pus amprenta grav asupra actului de guvernare. România s-a mişcat ca în transă, nicio decizie notabilă în domeniul economic nu a fost luată în această perioadă, iar cele care au fost luate au fost luate abia când nu a mai fost nimic de făcut, cum a fost, de pildă, majorarea TVA şi tăierea salariilor bugetare cu 25%.

Cel mai "sacrificat" minister a fost în această perioadă cel al Muncii, care are şi cel mai mare buget, de peste 7,5 mld. euro anual. Opt miniştri ai muncii au avut putere de decizie în ultimii patru ani, iar fluctuaţia mare de la conducerea acestui minister s-a transpus şi în cea mai dezastruoasă gestiune a fondurilor de la UE - programul POSDRU, prin care în economie ar fi trebuit să intre 4,25 mld. euro pentru dezvoltarea resurselor uma­ne, a fost cel pentru care plăţile de la Bruxelles au fost suspendate de cele mai multe ori. Pentru economie ultimii patru ani au fost cei mai grei: criza a lovit cu furie şi nimeni de la Palatul Victoria nu i-a venit prea mult în ajutor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu