ActiveWatch și raportul cu televiziunile de partid

ActiveWatch și raportul cu televiziunile de partid

Câteva pagini din raportul lansat astăzi de cei de la ActiveWatch și precizările referitoare la Târgu-Mureș și televiziunile controlate politic și cerșetoare de bani de la intermediarul bandiților PDL din primărie.

Televiziunea locală - aspirator al banului public trambulină pentru cariera politică şi lăutar pentru politicieni

1. Televiziunea locală este o armă de luptă politică. În multe cazuri este sponsorizată din bani publici

ActiveWatch publică un studiu despre influența politică asupra televiziunilor locale din România. Este rezultatul colaborării dintre jurnaliști și activiști cu asistența unui sociolog. Timp de un an au fost realizate interviuri în redacții ale celor mai importante televiziuni locale din 15 județe. ActiveWatch a procesat aproape 200 de interviuri și întâlniri, desfășurate în aproximativ 300 de ore de discuții cu ziariști, manageri și patroni de presă, politicieni locali și reprezentanți ai CNA. La aceasta s-au adăugat sute de ore de desk research, în care am colectat date despre situația televiziunilor locale incluse în cercetare.

Intenția noastră inițială a fost să prezentăm o hartă a culorilor politice pentru fiecare televiziune locală. Speram să identificăm grade diferite de implicare politică și chiar televiziuni neutre. Am ajuns să regândim ipoteza de la care am plecat. Încrengăturile politice sau economice în managementul și acționariatul televiziunilor locale sunt de multe ori atât de complexe încât nu întotdeauna poți să definești clar culoarea politică a unei televiziuni. În plus, în multe cazuri datele lipsesc. Însă, conform datelor pe care le-am putut colecta, există îngrijorător de multe cazuri în care televiziunea locală este o armă de luptă politică și economică sponsorizată din bani publici, direct sau indirect. Astfel, aproape jumătate din cele 56 de televiziuni incluse în cercetare sunt influențate direct sau indirect de politicieni. Mai mult, aproape jumătate dintre aceste televiziuni au putut fi documentate ca fiind beneficiare directe ale sponsorizărilor din bani publici, dar, cel mai probabil, numărul acestora este mult mai mare.

De aceea, de multe ori orientarea sprijinului politic pe care îl acordă televiziunile se poate schimba de la an la an, în funcție de partidele care ajung să controleze bugetele administrației locale sau de „barca” politică în care sare patronul.

Studiul sintetizează mecanismele prin care televiziunile locale ajung să deservească politicieni. Și detaliază peisajul media județ cu județ.

Este un studiu fără precedent. Generează portretul televiziunii locale, al lucrătorului angajat într-o astfel de întreprindere, al felului în care se desfășoară o afacere media și al modului în care gândesc patronii sau managerii. Și, desigur, al gradului de implicare al politicului în afacerile presei.

De ce sunt importante detaliile acestui studiu? Pentru că televizorul este principala sursă de informare pentru 97% dintre români, potrivit Eurobarometrului Standard 78, „Opinia publică în Uniunea Europeană” publicat în februarie 2013.

Radiografia este șocantă. Judecând după tipul de conținut pe care televiziunile locale îl diseminează, rezultă că românii trăiesc într-un deșert informațional fără să-și dea seama. Teoretic, presa locală stă la baza unui ecosistem al informației, pentru că cele mai importante informații pe care le transmite sunt preluate de presa națională. La rândul ei, presa națională informează decidenți politici, intermediază presiune asupra politicienilor locali sau este sursă pentru presa internațională. Astfel, cu o presă locală inexistentă sau care își neglijează funcția de bază de a informa și de a da o voce cetățeanului, baza ecosistemului informației este viciată.

Pe cât de gravă este situația televiziunilor locale, pe atât de mare este oportunitatea pentru jurnaliști onești, cu inițiativă, care au răbdare să identifice nevoi ale comunităților în materie de informație. Este un domeniu fără nicio concurență. Comunitatea locală poate să fie un partener în crearea de conținut. Iar nevoia de conținut a media naționale și internaționale poate să fie o sursă de venit pentru grupuri de jurnaliști independenți. Este nevoie însă de o construcție atentă, care să aibă continuitate și să fie axată pe crearea unui brand de credibilitate și integritate, cu valori jurnalistice clare, în jurul unor persoane și nu al unor companii.

5

Pe parcursul interviurilor nu am întâlnit o preocupare pentru urmărirea, testarea și adaptarea diverselor modele de afaceri care încearcă să iasă din cercul vicios al subvenției politice sau al dependenței de reclamă, care poate corupe.

De la un județ la altul problemele televiziunilor locale sunt aproape identice. Toate etapele importante ale procesului jurnalistic sunt de multe ori viciate: de la alegerea unui subiect până la publicarea lui, de la tipul de patronat la organizarea redacției, de la sursa finanțării la monetizarea operațiunilor de media.

În plus, televiziunile locale sunt înființate nu numai de către oameni politici, ci, în câteva cazuri, și de instituții ca primării sau consilii județene. Există întreprinderi media care au chiar spații de lucru în astfel de instituții.

Rapoartele pe fiecare județ în parte pot fi citite în capitolele care urmează. Din aceste rapoarte și din interviurile pe care le conțin ies în evidență două aspecte importante ale întreprinderii care poartă numele de televiziune locală. Antagonismul dintre teorie şi practică. Fie că este vorba de politicieni, patroni sau lucrători media, de multe ori aceștia intuiesc unde este răspunsul corect la întrebări mai delicate, dar se contrazic în practică. Unul dintre multele exemple pe care le-am detaliat în raport: Cornelia Dunăreanu de la Banat TV din Reșița este patroană de presă și redactor-șef, deci îndeplinește atât rolul de administrator cât și pe cel de coordonator editorial. Și totuși declară: „Partea administrativă nu se suprapune peste partea editorială”. (Cornelia Dunăreanu a candidat pentru Camera Deputaților pe listele ARD, la alegerile din 2012). În al doilea rând, reiese magnitudinea fenomenului de sponsorizare a televiziunilor locale direct din banii publici ai administrației locale, sau indirect, din afaceri ale patronatului cu instituții ale statului. Televiziunea locală este cu ochii pe portofelul puterii, dar de multe ori nu ca un watchdog. „Televiziunile locale sunt mai degrabă factori de PR pentru politicieni atunci când sunt la putere.” (Marcel Tolcea, profesor universitar, șef catedră la Secția Jurnalistică, Timișoara).

Mulți dintre cei angajați în redacții nu au priorități jurnalistice în munca lor de strângere de informație, procesare și diseminare, nu respectă norme deontologice, potrivit interviurilor realizate. Mai degrabă ei îndeplinesc un rol de înregistrare și amplificare a unor mesaje concepute de alții. Din acest motiv am decis să folosim aici termenul de lucrător media în loc de jurnalist.

Mai jos sintetizăm temele care au apărut recurent de la județ la județ și adăugăm o analiză proprie.

Televiziunile din Mureş, asociate cu partide politice

1. Context

La data documentării pe teren186, în județul Mureș funcționau opt posturi principale de televiziuni locale (Știi TV, Erdely TV, Televiziunea Târgu-Mureș, TVR Târgu-Mureș, Realitatea TV Târgu-Mureș, Antena 1 Târgu-Mureș, Prima TV Târgu-Mureș, Pro TV Târgu-Mureș), potrivit informațiilor furnizate de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). Exceptând stațiile locale ale televiziunilor naționale, cele mai relevante televiziuni locale mureșene erau Televiziunea Târgu-Mureș (TTM), Știi TV și Erdely TV (ETV), conform respondenților187.  Televiziunea Târgu-Mureş (TTM) realiza emisiuni bilingve, în limba română și limba maghiară.

”O bună parte din populația din Mureș este de naționalitate maghiară și, prin urmare, se impune a avea știri și emisiuni și în limba română și în limba maghiară. Noi suntem o televiziune cu caracter multicultural.” (Cristian Georgescu, director general TTM)

La data documentării, TTM avea aproximativ 30 de angajați și era deținută de omul de afaceri Ionuț Șandru (activ în industria petrolului și gazelor188), membru PSD. Director general TTM era Cristian Georgescu, consilier județean din partea UNPR, fost purtător de cuvânt al Prefecturii Târgu-Mureș și fost senator PSD în legislatura 2004-2008189. Reprezentanții instituției au declarat că bugetul TTM pe anul 2011 a fost de aproximativ 600 de milioane de lei vechi și că principalul finanțator al postului era patronul. De-a lungul timpului, Televiziunea Târgu-Mureș a avut contracte de colaborare cu televiziuni regionale și naționale precum: Neptun TV, Transilvania Live și B1 TV, potrivit conducerii postului.

TTM aparține societății Marketing Politic și Sondaje SRL, al cărei unic acționar este SC Prorom SRL (CUI: 17684906), administrator fiind Ioan Șandru190. În anul 2012, societatea comercială a avut o cifră de afaceri de 163.547 de lei și o pierdere netă de 351.414 lei, conform bilanțului depus la Ministerul Finanțelor. Știi TV aparținea, la data documentării pe teren, societății SC Info Statistics SRL (CUI: 15165635), potrivit managementului televiziunii.

Info Statistics SRL, societatea comercială care deține licența Știi TV, este deținută de Cătană Marius Cristian (acționar principal – 95%) şi de Cătană Emilia Lucia (5%)191. Datele de bilanț disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor indică pentru anul 2012 o cifră de afaceri de 1.885.224 de lei, un profit de 72.252 de lei și un număr de 4 angajați.

Societatea comercială era condusă de omul de afaceri Marius Cătană, fost membru PSD până în 2005192, actualmente cunoscut ca apropiat al primarului orașului Târgu-Mureș, Dorin Florea (PDL)193. Coordonatorul Știi TV era Marius Pașcan194, fost jurnalist, fost purtător de cuvânt al Primăriei Târgu- Mureș (conduse de edilul Dorin Florea), fost prefect, candidat la Președinția Consiliului Județean Mureș (în 2012, din partea Alianței Pentru Mureș - compusă din PDL, UNPR și PER195), care a obținut un post de senator PDL în decembrie 2012196. Anterior lui Marius Pașcan, televiziunea Știi TV a fost coordonată de

186   Octombrie 2012. 187   Jurnaliști, editori, manageri, producători, politicieni, reprezentanți ai unor instituții publice etc. 188   ”Presa tîrgmureșeană”, Dan Mașca, Blog.InMureș.ro, 29 iulie 2010. 189   Radu Cristian Georgescu, Sinteza activității parlamentare în legislatura 2004-2008, Camera Deputaților, Cdep.ro. 190   Sursa: site-ul Ministerului Finanțelor (august 2013) și datele de acționariat disponibile în octombrie 2013 pe site-ul Consiliului Național al Audiovizualului (http://www.cna.ro/Situa-ii-privind-licen-ele,6170.html) 191   Sursa: datele de acționariat disponibile în octombrie 2013 pe site-ul Consiliului Național al Audiovizualului (http://www. cna.ro/Situa-ii-privind-licen-ele,6170.html) 192   ”Sindicalistul Marius Cătană a demisionat din PSD”, Adrian A. Giurgea, 26 noiembrie 2005, RomâniaLiberă.ro. 193   ”Mogulii mici și mijlocii”, Adriana Duțulescu, Jurnalul.ro, 24 septembrie 2010. 194   ”Scrisoare deschisă”, Marius Pașcan, MariusPașcan.ro, 2012. 195   ”Alegeri locale 2012. Rezultate finale. Dorin Florea a obținut al patrulea mandat la Primăria Târgu-Mureș”, Ela Giurgea, Gândul.Info, 11 iunie 2012. 196   Emil Marius Pașcan, Sinteza activității parlamentare în legislatura 2012 – prezent, Cdep.ro.

138

Ioana Roman, fostă jurnalistă, fostă purtătoare de cuvânt PDL Mureș, devenită consilier local din partea PDL, potrivit angajaților televiziunii (Ioana Roman a candidat fără succes în decembrie 2012 la alegerile parlamentare, pentru un post de deputat din partea ARD197).

Știi TV avea aproximativ 20 de angajați și colaboratori, la data documentării, și difuza numai patru ore de program local zilnic, din motive legate de finanțarea slabă a postului, potrivit respondenților. Reprezentanții televiziunii au declarat că postul urma să-și extindă grila de programe la șase ore, după încheierea unui contract cu Primăria, care le permitea să amplaseze fibră optică în zona centrală a orașului (unde se situează Primăria, Palatul Culturii, Consiliul Județean), pentru a transmite în direct ședințele Consiliului Local și Județean și evenimentele organizate în special de administrația publică locală (ex.: Festivalul Vinului etc.).

”Am amplasat fibra optică acolo pentru că dorim să transmitem în direct ședintele de Consiliul Local și Județean, ca urmare a unui considerent foarte simplu: lumea nu știe ce se hotărăște acolo.” (Producător general Știi TV)

Șediul Știi TV se afla în incinta Hotelului President198, deținut de omul de afaceri mureșean Sorin Țerbea, totodată unul dintre principalii advertiseri ai televiziunii, potrivit respondenților. Producătorul general al televiziunii a declarat că postul beneficia și de publicitate națională, prin intermediul ArboMedia. La data documentării, SC Info Statistics SRL (deținătoarea Știi TV) era printre principalii operatori de televiziuni locale din județ care beneficiau de publicitate din bani publici de la Primăria Târgu-Mureș, conform anunțurilor de atribuire de servicii de promovare199 și potrivit declarațiilor unora dintre respondenți.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu-Mureș a declarat că instituția pe care o reprezenta avea contracte de publicitate cu toate televiziunile locale, dar reprezentanții Erdely TV și TTM au negat această informație și au declarat că în ultimii ani nu au mai avut contracte de publicitate din bani publici cu Primăria.

”Advertiserul principal al televiziunii din rândul instituțiilor publice este Primăria.” (Producător Știi TV)

”Primăria Târgu-Mureș are contracte de publicitate cu toate televiziunile.” (Aurel Trif, Purtător de cuvânt al Primăriei Târgu-Mureș)

”Nu avem contract cu autoritățile locale pentru publicitate.” (Szepessy Előd, director executiv

ETV)

”Bani de la Primărie nu am primit de trei ani – și mă refer la contract de publicitate.” (Cristian Georgescu, director general TTM) Erdely TV (ETV) este o televiziune regională cu sediul în Târgu-Mureș care emite în limba maghiară. În aceeași clădire cu televiziunea funcționează și postul de radio omonim. Potrivit respondenților, televiziunea și radioul sunt sprijinite de fundațiile Jenő Janovics și Communitas, înființate de (membri) UDMR. Totodată, directorul executiv ETV, Szepessy Előd, fost membru UDMR200, a îndeplinit rolul de consilier în cadrul Ministerului Comunicațiilor în 2008, când la conducerea acestui minister se afla politicianul UDMR Karoly Borbely201. De asemenea, din managementul (de marketing) al radioului Erdely FM făcea parte, la data documentării, Csep Andrea – consilier județean din partea UDMR (aceasta a candidat pentru un post de senator la alegerile parlamentare din 2012202).

197   ”Rezultate finale alegeri parlamentare 2012 Mureș. Frunda, în afara Legislativului”, Ana-Maria Adamoae & Andreea Udrea, EvZ.ro, 11 decembrie 2012. 198   În octombrie 2012, în același hotel funcționa și Realitatea TV Mureș. 199   ”Pedeliștii spumegă că Oltchim a dat 100.000 pentru trustul lui Voiculescu. Despre publicitatea pe firme abonate, pe sute de mii de euro, de la Primăria Târgu-Mureș prin firme cu televiziuni de propagandă PDL nu suflă nimic!”, Florentin Deac, FlorentinDeac.blogspot.ro, 2 octombrie 2012. 200   Conform declarației lui Szepessy Előd. 201   ”Cazul Borbely. Consilierul Szepessy Szabolcs și legăturile cu Marko Bela. Familia UDMR: tata – consilierul fostului lider, copiii – consilieri în ministere, liderii maghiari – foști parteneri de afaceri”, Attila Biro, HotNews.ro, 13 iulie 2011. 202   ”Rezultate alegeri parlamentare Mureș: Laszlo Borbely și Marko Bela, cei mai votați candidați mureșeni”, Alexandru Ramadan, Adevărul.ro, 10 decembrie 2012.

139

ETV colaborează cu jurnaliști și cu televiziunea publică din Ungaria, făcând schimb de informații de interes pentru comunitatea maghiară, iar angajații ETV fac training de două ori pe an cu specialiști media din Ungaria, conform reprezentanților televiziunii. Bugetul operațional al postului ETV pe anul 2011 a fost de 1.400.000 de lei, iar principalul finanțator a fost fundația Communitas, a declarat directorului televiziunii. În ianuarie 2013, Consiliul Național al Audiovizualului a introdus postul regional Erdely TV în sistemul „must carry”203, din care fac parte televiziunile pe care operatorii de cablu au obligația să le retransmită.

Erdely TV este deținută de societatea comercială ETV Center SRL (CUI: 16887660), al cărei asociat unic este Fundația Janovics Jeno Alapitvany204. De asemenea, cifra de afaceri a societății care deține licența a fost în 2012 de 100.943 de lei și s-a înregistrat un profit net de 1.146 de lei, conform datelor de bilanț disponibile la Ministerul Finanțelor. Cei mai mulți angajați ai televiziunilor mureşene îndeplinesc concomitent mai multe roluri în redacție, din cauza numărului redus de personal, dar nu sunt remunerați în acord cu efortul depus, potrivit documentării.

Totodată, respondenții din cadrul televiziunilor mureșene au declarat că, pe fondul investițiilor scăzute în bugetele de publicitate locale, se confruntă cu numărul insuficient de angajați și colaboratori și cu limitarea cheltuielilor pentru salarii, profesionalizare, producții editoriale, echipamente și deplasări de presă. În acest context, fluctuația de personal din redacțiile televiziunilor mureșene este mare și mulți profesioniști fie aleg să se reorienteze profesional, fie se îndreaptă către alte televiziuni (eventual centrale), fie sunt obligați să aibă mai multe joburi (în presa scrisă, print, tv și/sau online), conform respondenților. Salariile jurnaliştilor mureşeni din televiziunile locale se situau în medie în intervalul 1000- 2000 de lei, potrivit celor intervievați.

”Principala problemă care cred că e aplicabilă peste tot cred că este criza financiară, care a făcut în așa fel încât activitatea să se restrângă foarte mult. S-a comprimat același volum de muncă cu angajați mai puțini. (...) Presa cred că ar putea fi ajutată de economie, în general, pentru că, dacă roțile economiei se mișcă, altfel pot arăta și televiziunile. Din păcate, criza a arătat că trebuie să faci un efort de adaptare mai mare, să faci poate același efort pe aceeași remunerație sau poate pe o remunerație mai mică, să faci din acel efort aceeași calitate sau mult mai bine decât era înainte. (...) Anchete mai puțin se fac în ziua de azi în România și asta poate e păcat. Noi, din punct de vedere al resursei umane, foarte rar reușim să facem lucrul ăsta, pentru că nu poți să stai să documentezi un subiect, și un jurnal se rezumă poate strict la știri.” (Producător Știi TV)

”În presa locală nu sunt bani. Oamenii lucrează pentru niste salarii derizorii și, din această cauză, jurnaliștii adevărați, profesioniști, pleacă sau se reorientează.” (Jurnalist TTM)

”Eu aș mai face investigații, dar nu mai am timp, pentru că mi-am găsit tot felul de preocupări.” (Producător TTM)

”În general în Târgu-Mureș nu mi se pare că au rămas prea mulți jurnaliști de calitate. Cred că cei buni s-au cam cărat.” (Editor-prezentator Știi TV)

”În Târgu-Mureș se produc mutații profunde în ceea ce privește migrarea de la un post de televiziune la altul. E un caz general fluctuația de personal.” (Aurel Trif, Purtător de cuvânt al Primăriei Târgu-Mureș) Niciuna dintre televiziunile locale mureşene incluse în acest studiu nu era (complet) pregătită pentru trecerea la sistemul de digitalizare, potrivit celor intervievați. Aceștia au declarat că s-au purtat discuții despre achiziționarea echipamentelor necesare, dar că acest proces a fost amânat din cauza cheltuielilor implicate.

”Posturile locale sunt departe, nici cele naționale nu sunt pregătite pentru digitalizare. (...) Momentul digitalizării pieței TV locale e foarte departe în momentul de față. Asta e situația și la

203   ”România TV a intrat pe lista televiziunilor <>, stabilită de CNA”, Mediafax, RTV.net, 22 ianuarie 2013. 204   Sursa: site-ul Ministerului Finanțelor (august 2013) și datele de acționariat disponibile în octombrie 2013 pe site-ul Consiliului Național al Audiovizualului (http://www.cna.ro/Situa-ii-privind-licen-ele,6170.html)

140

nivelul televiziunilor naționale, deși era un termen asumat pentru 2012.” (Attila Szasz, fost membru CNA – la data documentării, Attila Szasz era redactor-șef adjunct la Radio România Târgu-Mureș)

”Suntem singura televiziune locală [din Mureș - n.r.] care are atât emisie pe cablu analog, cât și pe cablu digital. (...) Nu e o digitalizare în sine pe zona de aparatură, asta urmează.” (Producător general Știi TV)

Măsurarea audiențelor televiziunilor locale mureșene se baza preponderent pe sondaje de opinie și pe contactul direct cu telespectatorii, potrivit respondenților, întrucât studiile veritabile de audiență implicau cheltuieli considerate de reprezentanții televiziunilor ca fiind „greu de suportat”.

”Cea mai mare problemă este legată de monitorizarea producțiilor; mă refer la cotele de piață și la audiența pe care postul o obține. Astfel de demersuri sunt extraordinar de scumpe și, de cele mai multe ori, o televiziune locală nu-și permite să achite, cu câteva excepții, un astfel de serviciu, deși ar fi foarte util, dar de multe ori este mai scump decât suma salariilor din postul respectiv.” (Cristian Georgescu, director general TTM)

 „Măsurarea audienței pe plan local e practic imposibilă. Și dacă ar veni o firmă, televiziunile nu-și permit să plătească studii de piață autentice, care să spună cu toate variabilele necesare câți se uită la tine, care e nivelul de educație ș.a.m.d. (...) Mai degrabă s-au făcut în trecut niște sondaje, în care eu, sincer, nu cred, pentru că sondajul de opinie nu respectă toate standardele unui studiu de piață (...) și mai are o problemă: cel care îl face e clar că vrea să iasă bine și, atunci, e irelevant.” (Producător General Știi TV)

”Nu am putut să comandăm un studiu de audiență, dar primim feedback de la cetățeni.” (Reprezentant Erdely TV) Potrivit respondenților, la data documentării nu exista un partid politic care să domine administrația locală mureşeană. Primarul municipiului Târgu-Mureș era un politician PDL (Dorin Florea), iar consiliile locale și județene erau compuse în mare parte din politicieni PDL, UDMR și USL, conform respondenților. O parte a respondenților a precizat că „lupta politică” pe plan local se dădea îndeosebi între unii politicieni români și maghiari, dar că electoratul acestora nu se împărțea neapărat pe criterii etnice. O parte dintre respondenți a susținut că între politicienii locali se ducea mai degrabă un „război mediatic”.

”Nu este niciun partid politic care să domine și asta, din punct de vedere al democrației, e bine. (...) Nu sunt coaliții [politice – n.r.] stabile, sunt ad-hoc, și eu zic că acest lucru e bun pentru o democrație. Nu e nicio majoritate care să facă ce vrea ea.” (Jurnalist Radio România Târgu-Mureș)

”La nivel local, războiul ăsta politic nu e atât de acut, și nici la București nu e atât de acut. E mai mult mediatic decât personal și ideologic. (...) Există o cutumă aici, la Târgu-Mureș: consilierii locali se ceartă, indiferent de culoarea politică pe care o au, și se ceartă de obicei cât sunt camerele de luat vederi în sală. După ce au plecat camerele de luat vederi, credeți-mă, se votează în draci, în jumătate de oră au plecat acasă.” (Producător general Știi TV)

”Aici, bătălia mea politică a fost mereu cu UDMR, eu m-am bătut cu UDMR-ul electoral.” (Dorin Florea, primarul Municipiului Târgu-Mureș, PDL)

”Eu nu cred în conflicte interetnice. Sunt interese mascate etnic. Când [politicienii – n.r.] trebuie să colaboreze [între ei – n.r.] ca să primească niște bani, așa de bine lucrează!” (Jurnalist din presa scrisă maghiară)

2. Percepția asupra jurnalismului. Influențe economice şi politice

La data documentării pe teren, toate cele trei televiziuni locale mureşene incluse în acest studiu depindeau în cea mai mare proporție de finanțarea dintr-o singură sursă (de la patronat sau de la instituții publice, ori de la alte instituții apropiate de mediul politic), potrivit respondenților. Cei mai mulți dintre intervievații mureșeni au susținut că acest fapt alimentează percepția că televiziunile locale nu sunt independente și că jurnaliștii se autocenzurează și se conformează așteptărilor impuse/

141

sugerate de finanțatori. Cu alte cuvinte, potrivit unora dintre respondenți, instituțiile de presă mureşene funcționau, în unele situații, ca „platforme de promovare” a intereselor politice/ economice ale finanțatorilor. ”Jurnalismul nu este rentabil, din reclame nu ies suficienți bani, întodeauna se găsește un investitor de unde vin banii și atunci acela stârnește o dependență. Trebuie să vină banii din reclame de la mai mulți investitori, nu numai de la unul singur. (...) Dacă apare un finanțator, finanțatorul evident are și pretenții, ca să spun așa.” (Redactor Erdely Tv)

”Sunt interese și probabil că sunt realizatori sau posturi care exprimă subiectiv anumite informații. (...) Nu neapărat că ar fi presiuni, dar jurnaliștii lucrează la un trust de presă și, drept urmare, trebuie să se uite cine dă salariile și, în funcție de asta, de aici apare subiectivismul.” (Reprezentant CNA)

 „Sursa principală de finanțare a activității media, cea corectă, respectiv publicitatea, a scăzut drastic și ofertele nu mai sunt atât de multe și atât de variate. (...) Toată lumea și-ar dori să existe venituri mai mari într-o astfel de instituție. Din ceea ce știu, din păcate foarte puține [televiziuni – n.r.] se susțin din resursele date de piața publicitară, deci fie au contracte cu Primăria, fie cu Consiliul Județean. (...) Ca să fie independentă, presa trebuie să aibă în spate un acționariat care vrea să facă mecenat, care să nu protejeze niciun fel de interese.” (Cristian Georgescu, director general TTM)

”Există două categorii de jurnaliști în Târgu-Mureș: cei care își asumă orientarea celor care le alimentează cardurile cu remunerația lunară și cei care se implică mai mult. (...) Un partid politic, dacă e să-l gândim strict în termeni de marketing, dacă are la dispoziție un trust de presă, îl folosește ca platformă de promovare. Probabil respectivul partid poate să atragă și niște resurse economice, pentru că partidul nu o să sponsorizeze niciodată din cotizații o televiziune sau o publicație sau un post de radio.” (Producător Știi TV) ”Dependența de bugetele publice (...) îți determină oarecum politica editorială. (...) Dacă vreun jurnalist are vreo tendință de independență, s-ar putea să se trezească fără locul de muncă. (...) Ar trebui să nu ne fie teamă și să avem coloană vertebrală, numai că teama de a-ți pierde locul de muncă, trăind într-un haos economic, e mare. (...) Asta trebuie să învețe colegii jurnaliști: că nu sunt sclavii politicienilor, nu sunt sclavii nimănui, niciunui șef de administrație, niciunui patron. Ei sunt în slujba publicului, trebuie să informeze corect și să nu manipuleze ordinar.” (Producător TTM) ”Televiziunile sunt conduse de partide. Nu există o televiziune în Târgu-Mureș să fie condusă de un consiliu independent, nu de către primar sau alți politicieni. (...) Ziariștii încearcă, dar televiziunile în sine nu sunt independente.” (Jurnalist din presa scrisă maghiară) ”Publicitatea care se primește pe bani publici – cu asta se închide gura presei. Taxele sau chiriile care se încasează pe anumite spații în care se desfășoară activități jurnalistice, diplomele care se primesc politic și administrativ (...) – toate sunt modalități prin care presa e controlată, verificată, șantajată etc.” (Blogger local, fost jurnalist din presa scrisă) ”În presa locală sunt cooptați oameni care să fie buni să facă ce le cere patronul. (...) Când s-a votat bugetul pe 2012 la Consiliul Local Târgu-Mureș, am rămas uimiți că se aloca pentru publicitate un milion și jumătate [de lei – n.r.]205 către toată presa. Nu numai către televiziuni. (...) Consilierii noștri au ridicat atunci problema că nu este nevoie ca instituția Primăriei și Consiliul Local să-și facă imagine pe atâția bani. (...) Banii aceia s-au repartizat prin diferite licitații presei. (...) Au fost licitații la care nu are sens să-ți depui dosarul, că ți se zice din start <>.” (Reprezentant PSD Mureș)

În ceea ce privește percepția privind relația televiziunilor mureșene cu mediul politic local, majoritatea respondenților a indicat faptul că fiecare dintre posturile incluse în acest studiu ar avea o afinitate/ ar fi mai apropiată de o formațiune/ alianță politică. Concret, cei intervievați au susținut că Știi TV este mai apropiată de PDL, Erdely TV este mai apropiată de (o parte din) UDMR, iar TTM – de PSD.

205   Hotărârea nr. 1 din 26 ianuarie 2012 privind adoptarea bugetului local al municipiului Târgu-Mureș pentru anul 2012 stabilea în proiectul de buget aprobat pentru anul 2012 suma de 1.500.000 de lei pentru ”reclamă și publicitate”. http:// www.tirgumures.ro/buget2012/buget2012.pdf

142

Printre argumentele care au dus la aceste asocieri se numără: apartenența politică a unora dintre acționarii/ finanțatorii/ managerii/ jurnaliștii televiziunilor, sursele de finanțare, atribuirea preferențială a unor contracte de publicitate din bani publici, abordarea părtinitoare a unor subiecte politice (în special în campaniile electorale), existența unor presiuni politice/ economice care influențează agenda editorială etc. Totodată, potrivit respondenților, în județul Mureș există jurnalişti care îşi suspendă temporar activitatea de bază/ contractul de muncă în perioadele electorale şi devin consilieri pentru politicieni. Acest fenomen a fost descris de intervievați atât ca un mod transparent de delimitare a celor două activități, cât și ca exprimare fățișă a unor opțiuni politice care ar putea să afecteze credibilitatea jurnaliștilor.

”Cum aici piața de publicitate e mult mai mică, evident că aceste televiziuni trăiesc din alte surse și sunt dependente direct de sursa de finanțare. (...) Piața locală și națională de media ar trebui să funcționeze pe bazele unei piețe reale. În momentul de față, nici mass-media naționale, nici cele locale nu funcționează pe principii de piață. Sunt mult mai multe interese implicate și, din cauza asta, e o piață total deformată.” (Jurnalist Radio România Târgu-Mureș)

 „Nu poți să negi că unele televiziuni trag mai mult către un partid, dar noi, aici, în Târgu-Mureș, suntem destul de cuminți, nu prea știm să aruncăm <> către X sau Y, chiar nu am văzut în jurnalele noastre precum văd la București. (...) Cred că fiecare formațiune politică are segmentul ei într-o anumită televiziune, dar nu cred că i s-a negat vreunui partid vreodată accesul în a-și publica informația.” (Editor Știi TV)

”Presiunea politică în mod sigur este. Asta diferă de la televiziune la televiziune, depinde de cum sunt finanțate și cine sunt proprietarii televiziunilor respective.” (Szepessy Elod, director executiv Erdely TV) ”Cred că e plină lumea de ipocrizie și de deontologie, până la urmă. Fiecare post de televiziune din lumea asta cred că are o orientare politică. Până și faptul că spui că nu ai o orientare politică e tot o orientare, pentru că înseamnă că ești la pace cu toți până la un moment dat.” (Jurnalist Știi TV) ”E prea mare presiunea politică. (...) Din păcate, televiziunile particulare din țară sunt conduse de partide politice sau de oameni care sunt foarte apropiați de partide politice. La Târgu-Mureș aceste posturi locale au și ele coloratura lor politică; la unele se simte mai puternic, la altele - mai puțin.” (Jurnalist TTM) ”Toți politicienii încearcă să controleze presa. Cred că și noi am încercat, cred că fiecare vrea, ai nevoie de media favorabile.” (Reprezentant PSD Mureș) ”Televiziunile locale aparțin unui partid fiecare, asta e părerea mea personală. Acum, cu campania electorală, pe locale se vede foarte clar în ce direcție se joacă posturile de televiziune.” (Reprezentant UDMR)

”Sunt cazuri și exemple de jurnaliști care în timpul campaniei electorale își suspendă contractul de muncă pe câte o lună și sunt consultanți pentru politicieni. Dintre colegii mei, niciunul nu a făcut asta la niciun partid.” (Producător general Știi TV)

”Uniunea noastră a recomandat ca aceia care se implică în campanie (sunt în staff-ul unui candidat și fac materiale de propagandă) să-și suspende activitatea de ziarist.” (Karacsonyi Zsigmond, Președinte Uniunea Jurnaliștilor Maghiari din România)

Reprezentanții Televiziunii Târgu-Mureș (TTM) intervievați au declarat că nu au existat niciodată ingerințe editoriale din partea patronatului/ managementului în realizarea știrilor, dar o parte dintre aceștia au spus că au existat situații când li s-a cerut de către conducere să nu invite la emisiunile postului anumite persoane. Directorul general al postului a declarat că nu a interferat pe partea editorială decât dacă un client de publicitate sau o instituție publică i-a semnalat că nu i s-a acordat drept la replică. Deși televiziunea a fost asociată de o parte a celor intervievați cu PSD, angajații TTM care au participat la acest studiu au declarat că materialele postului sunt „nepărtinitoare” și că încearcă să le realizeze „cât mai corect”.

143

”Eu personal țin foarte mult la imparțialitate. Această televiziune s-a străduit să nu fie partizană unei persoane sau alteia.” (Cristian Georgescu, director general TTM)

”Noi avem o situație privilegiată, pentru că avem un patron bogat care are și carnet de membru [de partid – n.r.] și care momentan nu se amestecă în politica editorială. (...) Nu sunt niște emisiuni care să nască tot felul de suspiciuni și conflicte, sunt destul de pozitive.” (Producător TTM)

Angajații Știi TV intervievați pentru acest studiu au declarat că nu li se impune/ blochează apariția unor materiale de către patronat sau management și că relatează „neutru” și „obiectiv” despre toate formațiunile politice. Pe de altă parte, mai mulți respondenți de la instituțiile de presă concurente, precum și reprezentanții PSD și PNL intervievați, au susținut că Știi TV ar fi o televiziune orientată către PDL.

”Relatăm neutru, obiectiv despre orice formațiune. (...) Mergem la absolut toate conferințele de presă susținute de partide și doar dacă nu suntem invitați nu ajungem. (...) Televiziunea este mai apropiată de PDL doar din prisma faptului că acționariatul este apropiat de PDL. (...) La noi vin și de la PNL, și de la UDMR, și de la Partidul Civic Maghiar și de la Partidul Popular al Maghiarilor. Eu zic că relația televiziunii cu mediul politic e una echilibrată și am încercat să o menținem așa. Îmi place să cred că am încercat să fiu cât se poate de echilibrat cel puțin pe zona mediului politic.” (Producător Știi TV)

”Eu am ținut să fiu pe cât se poate de obiectivă, deși stiu că nu există obiectivitate în presă. Nu lovesc în nimeni fără motiv, sau să fac o știre de dragul de a face o știre că-mi spune cineva.” (Editor Știi TV)

Reprezentanții Erdely TV (ETV) intervievați au declarat că se axează pe „temele importante pentru comunitatea maghiară” și că țin cont întotdeauna de interesul publicului. În replică la faptul că majoritatea celor intervievați (reprezentanți PSD, PDL, PNL și angajați din instituțiile de presă concurente) au asociat această televiziune cu UDMR, angajații postului au declarat că nu au întâmpinat presiuni politice din partea niciunei formațiuni politice și că, deși fundația care sprijină ETV este apropiată de UDMR, acest lucru nu influențează politica editorială.

”Nu avem presiuni politice. Proprietarul televiziunii este o fundație și presiuni politice chiar nu sunt. Se poate zice că fundația e mai apropiată de UDMR, dar în emisiunile noastre nu se regăsește. Noi am difuzat foarte multe dezbateri între formațiunile politice maghiare și în toate știrile noastre sunt teme cu toate partidele politice.” (Szepessy Elod, director executiv Erdely Tv)

”Nu mi se impun subiecte și nici nu sunt interzise teme.” (Prezentatoare Erdely TV)

”Vin foarte puține propuneri de la management, am foarte mare libertate.” (Redactor Erdely TV)

”Ceea ce văd eu este că UDMR nu dictează nicăieri nicio știre, nimic.” (Reprezentant UDMR Mureș)

3. Relația în redacție

Investițiile limitate în resursele umane, materiale și logistice (echipamente, salarii, deplasări de presă, profesionalizarea angajaților, calitatea produselor media, numărul de angajați etc.) și comunicarea insuficientă cu managementul/ patronatul sunt printre principalele aspecte care afectează relațiile din interiorul televiziunilor mureșene, potrivit celor intervievați.

La data documentării, conducerea Erdely TV nu permitea accesul la Internet pe toate calculatoarele din redacție și impunea un program de lucru inflexibil, după spusele unora dintre intervievați.

Din documentare a reieșit că unii angajați TTM resimțeau uneori „o lipsă de comunicare” cu reprezentanții din conducerea postului pe teme legate de (re)organizarea redacției, angajări și restructurări, achiziții de echipamente.

144

Angajații Știi TV au descris relațiile din redacție ca fiind „bune” și „apropiate” și că singurele tensiuni care apar sunt legate de structura subdimensionată a redacției și de nivelul salariilor.

4. Relația cu autoritățile locale

Din documentare a reieșit că asocierea unor televiziuni cu orientarea politică a patronatelor acestora determină în unele situații ostilitatea/ eschiva unor reprezentanți ai autorităților publice care fac parte din/ sprijină partidele politice rivale – în relația cu anumite instituții de presă.

Dintre reprezentanții autorităților publice intervievați, unii și-au declarat neîncrederea în televiziunile locale, invocând documentarea insuficientă a unor subiecte și faptul că uneori sunt invitați la emisiuni pentru care în prealabil se stabilesc anumite subiecte de discuție, dar în studio sunt abordate alte teme.

”N-am încredere în niciuna, pentru că televiziunile sunt cele care manipulează poporul. Toată lumea s-a obișnuit cu consumarea televiziunii și altceva nu facem toată ziua. Stăm în fața televizorului, ne definește viața. Și nu vorbesc despre știrile de la ora cinci sau 23. Din când în când văd și niște știri locale care nu au valoare de știri, și totuși sunt difuzate sau poate că sunt comandate din spate, de organizatori. (...) De ce nu merg politicienii în emisiunile de televiziune? Poate este un jurnalist care te cheamă pe o temă, vorbești cu el la telefon despre temă, ajungi în redacție, ajungi în studio, și se discută o altă temă. Politicienii noștri [de la UDMR – n.r.] nu se ridică de la masă dacă pățesc așa ceva, dar se poate întâmpla să nu fii pregătit pentru o temă. Dacă ai respect față de tine, față de cei care te-au ales, trebuie să fii pregătit, să ai răspuns.” (Reprezentant UDMR Mureș din Consiliul Județean)

 „Părerea mea e că și presa, la rândul ei, ar trebui să se implice, alături de societatea civilă, în problemele curente ale urbei, lucru care nu se întâmplă foarte des. Nu vreau să acuz breasla jurnaliștilor, din care provin și eu, dar există destul de multe momente în care intervine o blazare din partea lor. Se mulțumesc pur și simplu să ia informația și să o dea mai departe, fără a mai aștepta un feedback din părțile de unde a fost transmisă informația, în așa fel încât ne obligă pe noi, ca autoritate locală, să revenim asupra unei informații transmise, de două, de trei, de patru ori. (...) Vorbesc cu producătorul, stabilim subiectele, nu și răspunsurile, pentru că nu e cazul. Primarul se descurcă foarte bine să comunice. Dar subiectele trebuie să le discutăm înainte, ca să știm ce teme abordăm. (...) La emisiuni nu se întâmplă să nu știm subiectele, ci doar la sincroanele pe care le dă primarul aici, la Primărie, sau în cadrul conferințelor de presă.” (Aurel Trif, Purtător de cuvânt al Primăriei Târgu-Mureș)

”Jurnaliștii vin la toate evenimentele, participă, sunt deschiși, doar că după aceea constați că nu ți-a apărut știrea, sau nu mai era loc, sau sunt scoase din context anumite chestii.” (Reprezentant PSD)

”În momentul în care am fost făcut în toate felurile, normal că am o anumită reținere față de unii ziariști. Dar nu sunt ziariști, ieri erai <> și mâine te numești ziarist și poți să faci orice, și eu ca autoritate locală trebuie să fiu prostul clasei, să înghit. (...) Am dat în judecată ziariști care m-au făcut în toate felurile, care și-au bătut joc de familia mea, care i-au creat mamei mele un accident cerebral.” (Dorin Florea, Primarul Municipiului Târgu-Mureș, PDL)

O parte a angajaților Televiziunii Târgu-Mureș (TTM) au declarat că au fost situații în care s-au confruntat cu presiuni din partea administrației locale sau a mediului politic local şi că au avut clienți de publicitate care au fost „presați” de mediul politic să nu se mai promoveze la TTM. Totodată, un reprezentant din conducerea TTM a declarat că a renunțat la doi foști colaboratori ai televiziunii, pe motiv că aceștia ar fi fost dispuși să accepte „foloase necuvenite” de la unii reprezentanți ai autorităților locale, în schimbul realizării unor materiale.

”Am avut, culmea, presiuni din partea unor foști jurnaliști care acum sunt purtători de cuvânt sau consilieri locali, sau consilieri ai unor persoane din autoritățile locale. Ne-au sugerat întrebări pe care să nu le punem ca să nu deranjăm și ne-au sugerat alte întrebări, ca să îi deranjăm pe alții.” (Jurnalist TTM)

Reprezentanții Știi TV au declarat că Președintele Consiliului Județean, Ciprian Dobre (PNL), nu participă la nicio emisiune a acestei televiziuni, dar că politicianul nu le-a dat nicio explicație oficială

145

MUREȘ

pentru decizia sa. Un reprezentant al cabinetului lui Ciprian Dobre a declarat că „Știi TV la nivel local este o televiziunea ce face lobby sau este mai apropiată de un partid care conduce momentan municipiul Târgu-Mureș, PDL” și că „de cele mai multe ori, obiectivitatea lipsește”.

”Președintele CJ Mureș, de la PNL, nu vorbește cu acest post de televiziune. Probabil considerentele pot fi doar de ordin politic, deși dânsul nu a fost lezat în interese de niciun fel. Toate materialele care s-au dat despre dânsul aici au fost fundamentate, au respectat legea. Dacă realizam un material ce contravenea legii, putea foarte ușor să ne facă plângere la CNA. (...) Cu noi personal nu are nimic. Avem o colegă care s-a dus la Realitatea TV și acum ei îi răspunde la întrebări. Altei colege, care încă lucrează aici, niciodată nu îi răspunde la telefon și niciunuia dintre noi nu îi răspunde.” (Reprezentant Știi TV)

Angajații Erdely TV au declarat că au o relație „corectă și nu foarte strânsă” cu mediul politic și autoritățile locale. Pe de altă parte, primarul (PDL) Dorin Florea a declarat că „nu are acces” la televiziunile maghiare și că acestea ar fi „coordonate politic”.

”Toate televiziunile maghiare este clar că sunt coordonate și că programele lor sunt limitate doar la a prezenta un anumit punct de vedere, unilateral. Eu am avut probleme foarte importante de dezvoltarea orașului, de viziuni, de strategii asupra unor perioade care vor veni, și nu s-au acceptat. Acolo e decizie politică certă, nu mă bag, nu e treaba mea, nu cunosc. Știu un singur lucru: că eu nu am acces acolo.” (Dorin Florea, Primarul Municipiului Târgu-Mureș, PDL)

”Foarte puțini oameni vor să apară la TV, începând de la oamenii simpli până la directorii instituțiilor. Poate pentru că au o teamă că pot fi trași la răspundere de superiori.” (Redactor Erdely TV)

5. Soluții pentru un jurnalism de calitate

Măsurile indicate de intervievați pentru îmbunătățirea calității presei locale au vizat: raportarea la consumator, o mai bună documentare, diversificarea formelor de finanțare, promovarea unui jurnalism nepărtinitor și de bună-credință, asumarea unor criterii profesioniste de acces în breaslă, instituirea unor sindicate ale jurnaliștilor independente de influențele politice, respectarea unui cod deontologic, sancționarea publică a derapajelor din rândul breslei.

”Cea mai importantă calitate a unui jurnalist ar trebui să fie buna-credință și raportarea la consumator, nu la cei despre care se scrie – ci la cei pentru care se scrie. (...) Nu e de ajuns ca un material bun să fie conform regulilor, ci trebuie să fie și interesant. Aici intervine și factorul subiectiv, talentul, cât de creativ este jurnalistul. Dar, dacă nu există un cod de conduită clar asumat, e foarte greu sau degeaba ești talentat și creativ dacă nu ai bună-credință și nu respecți consumatorii, în primul rând.” (Jurnalist Radio România Târgu-Mureș)

”Eu cunosc oameni care n-au 18 ani și se pretind jurnaliști, în cartea de muncă scrie jurnalist. Atunci, hai să definim un pic ce înseamnă acest lucru. (...) Nu există așa ceva, autoreglementare. Indiferent cât de grav se calcă pe bec, prea puțin ecou există.” (Jurnalist mureșean din presa scrisă)

”E problema după 2008, e o problemă de media, pentru că, la un moment dat, mass-media s-au vândut ușor și asta e răsplata, toată lumea are impresia că poți fi cumpărat foarte ușor și nu dă doi bani pe tine. Nu s-au creat holdinguri de presă puternice, niciunul nu rezistă.” (Jurnalistă TTM)

”Trăim într-o societate care a derapat spre superficial și spre aproximativ și spre subcultural. (...) Imbecilizarea asta prin televiziune li se datorează jurnaliștilor și acestui CNA care este absent. (...) România e o țară aflată în plin proces de integrare, în plin efort; o parte micuță populației dorim acest lucru, că restul nu este interesat, pe restul îi interesează un galoș de gumă sau o bere. (...) Ar trebui prezentată și România pozitivă, adica un efect bun al unei măsuri, o mentalitate pe care vrei să o schimbi în oraș. Știri că noi lucrăm cu populația nu sunt prezentate, numai aproximativul, circul și negativul. Nu te miri ca societatea să reacționeze altfel, dacă asta îi dai. Îi dai mocirlă, mocirlă crește. (...) Tancul sovietic în România a fost televizorul, acolo s-a mințit. Eu consider televiziunea principalul vinovat, a bătut orice înseamnă valoare în această țară și a adus în fața publicului subcultura, gunoiul. Mi-e scârbă să mă gândesc cum te văd ambasadele țărilor când se uită și văd gunoaiele din televiziune.

HARTA POLITICĂ A TELEVIZIUNILOR LOCALE - 2013

146

(...) Dacă aș avea bani pentru o televiziune, aș da bani să facă lucrurile cu aceeași exigență cu care le tratez eu în administrația locală. (...) Presa de buzunar și de partid e interesată numai de gunoaie.“ (Dorin Florea, primarul Municipiului Târgu-Mureș)

”Eu am o problemă cu liderii de sindicat și nu mă ascund după deget. Un lider de sindicat care are afinități politice pe față nu cred că mă poate reprezenta.” (...) (Producător general Știi TV)

”Nu sunt împotriva presei <>, dar sunt împotriva presei părtinitoare. Poate să existe o presă <> care să urmarească activitatea unui anumit om politic, dar, când urmărește numai un anumit om sau o structură politică și este împotriva celorlalți, este o problemă.” (Reprezentant PNL Mureș)

De asemenea, respondenții mureșeni au declarat că o lege a breslei (făcută de jurnaliști) sau o autoreglementare eficientă la nivel de breaslă ar putea reglementa raporturile dintre mass-media și politicieni, ar întări și ar proteja statutul și rolul jurnalistului și ar contribui la (re)credibilizarea presei. „Legea presei nu cred că este utilă. Eu cred că din sânul presei ar trebui să vină o reglementare care să fie aplicabilă, asumată și recunoscută și care să aibă și consecințe dacă cineva o încalcă. (...) Autoreglementarea la televiziunile locale nu cred că funcționează deloc, așa cum nu cred că funcționează nici la nivel național, sau funcționează foarte slab sau prost. Posturile locale sunt și mai expuse, sunt și mai slabe față de voința patronilor. (Jurnalist Radio România Târgu-Mureș)

”Trebuie să existe o lege a presei, ar trebui să existe o reglementare pentru toată lumea. Nu mi se pare normal ca noi, care lucrăm în audiovizual, să avem CNA, iar cei din presa scrisă să facă orice. Pe de altă parte, ar trebui o lege care să ne apere drepturile, dreptul la libera exprimare, care să zicem că există și nu există în România. (...) Am senzația că acum predomină legea junglei. Fiecare cu propria lui sinceritate și onestitate face această meserie, ori își vinde sufletul diavolului, ori rămâne ca și a doua zi să se poată uita în oglindă. (...) Am senzația că totul depinde de bani și asta este singura modalitate de supravițuire pentru orice organ de presă, nu prea există șanse ca politicul să fie evitat în presă.” (Jurnalistă TVR Târgu-Mureș)

”Ar trebui să existe o lege a presei care să reglementeze atât drepturile, cât și obligațiile presei.” (Reprezentant cabinet președinte CJ Ciprian Dobre, PNL)

”În piața audiovizuală, în condițiile în care sunt opt posturi de televiziune în Târgu-Mureș și 14 de radio, eu cred că singura lor variantă e să se autoreglementeze, pentru că, altfel, rămân fără audiență.” (Inspector teritorial CNA Târgu-Mureș)

”Cred că ar fi necesară o lege a presei. Ar duce la o mai bună funcționare a instituțiilor de presă în general și la un raport foarte bun în ceea ce privește comunicarea informației atât dinspre partide, cât și dinspre instituția de presă.” (Aurel Trif, Purtător de cuvânt al Primăriei Târgu-Mureș, fost ziarist)

”Vor face o lege a presei, ei, jurnaliștii serioși, pentru a se proteja de gunoiul și lăturile din România. (...) Dar jurnaliștii, atâți câți sunt ei, ar trebui să se reunească din bun-simț, și la derapajul la care a ajuns România, atâta lucru să facă, să-și facă o lege ei, să se protejeze de gunoaie.” (Dorin Florea, Primarul Municipiului Târgu-Mureș, PDL)