La București se cer bani pentru cadouri, la Târgu-Mureș se dă mită electorală pentru profesori, se cheamă elevii la sorcovit porcul de partid mult iubit și se inventează cupe ale liceelor pentru ca bandiții PDL Mureș să poată face afaceri pe abonații gen FCM, pe magazin FCM

La București se cer bani pentru cadouri, la Târgu-Mureș se dă mită electorală pentru profesori, se cheamă elevii la sorcovit porcul de partid mult iubit și se inventează cupe ale liceelor pentru ca bandiții PDL Mureș să poată face afaceri pe abonații gen FCM, pe magazin FCM

Dacă bucureștenii descoperă abia acum banii cerșiți de profesori, la Târgu-Mureș afacerile dubioase și mita electorală sunt deja trepte superioare!

În campania lui Băsescu bandiții PDL Mureș din primăria Târgu-Mureș au dat mită electorală pentru cadrele didactice. La aproximativ 5000 de beneficiari, mita electorală din campania lui Băsescu a scos din bugetul controlat de găinarii lui Florea peste 150.000 de euro! De reținut că porcii PDL Mureș au scos mita electorală pe hipermarketul Real, astfel bandiții făcând o dedicație pentru gășcari contra legii concurenței! Porcii lui Florea au mai inventat cupe ale liceelor cu pedelistul la butoane la IȘJ Mureș, pentru a face afaceri de mii de euro pe FCM și echipamente sportive dedicate, iar dacă căutați afacerile cu magazinul FCM, celebru deja pentru afacerile dedicate ale porcului din primărie, veți găsi că bandiții din Primăria Târgu-Mureș au cheltuit zeci de mii de euro pe mii de pachețele cu zaharicale de la magazinul FCM al Antonelei Sztan! Ca să nu mai pomenim de pupincurismul care implică sorcovirea derbedeilor politici, practic bandiții din PDL Mureș fiind exact ca bandiții din PCR, cu școala care trebuie să îi pupe în dos pe leprele de români! Și terminăm cu afacerile bandiților pe școli, cu termopane, asfaltări, pișcotări și zugrăviri pentru care, obligatoriu, părinții elevilor trebuie să semneze, ca bandiții PDL Mureș asă fie acoperiți atunci când trimit la lucru abonații Bența, Poruțiu, Borșan, Lasprom la școlile din Târgu-Mureș pentru a mai aduna fiecare de-un elicopter din banii publici! Este că bandiții PDL din Târgu-Mureș au trecut la alt nivel de hoție, față de o amărâtă de învățătoare de București care poate nici măcar nu era înscrisă în vreun partid de hoți?!

P.S. Porcii din primărie nu au fost la prima dedicație pe tichete cadou, leprele de români având la activ afacerea Greenwatch, cu tichete de reducere la Mureș Mall (acolo unde bandiții PDL Mureș își afișează jegurile de candidați) pentru ochelari de soare și bijuterii, pentru angajații primăriei, gardienii publici și alte categorii profesionale!

Tichete_cadou, din nou, dedicate

- Diverse -

nr. 439 / 15 Decembrie, 2009

Anul acesta, dupa cum ati putut citi acum cateva luni, unii au ajuns sa primeasca tichete-cadou… dedicate. Era vorba de tichete-cadou de… reducere, la Mures Mall, avand inscriptionat, in stanga - "Greenwatch", in dreapta - "Primaria municipiului Targu-Mures", iar jos, specificata suma care este redusa pentru achizitii de… ochelari de soare si bijuterii, la magazinele din mall-ul care, mai tarziu, purta reclama electorala cunoscuta, a angajatului dumneavoastra. In ultima campanie electorala, institutia recidiveaza cu tichetele dedicate, de data aceasta numele sau fiind pe tichetele-cadou oferite profesorilor. Si cum acestea sunt platite din buget, adica de catre cei multi, care se trezesc "sponsori" ai cadrelor didactice in campania electorala, va prezentam textul comunicatului care a ajuns la scoli: "Azi, 04.12.2009, intre orele 11-14, personalul didactic, didactic-auxiliar si nedidactic va fi prezent in unitatea de invatamant pentru ridicarea «tichetelor-cadou», oferite de catre Primaria municipiului Targu-Mures. Semnat - inspector scolar general, prof. Dumitru Matei". Tichetele-cadou sunt emise pentru "Real", in timp ce alte categorii profesionale primesc tichete_cadou fara obligativitatea cheltuirii intr-un anumit magazin. Ce spune de aceasta situatie concurenta? E avantajat sau nu "Realul" prin aceasta intelegere? Si astfel nu se creeaza un precedent periculos pentru ideea de competitivitate, chiar daca suma totala pe tichete este foarte mica, fata de ce incasari are hipermarketul respectiv?!

FLORENTIN DEAC

o.stiri.yahoo.com/banii-negri-din-învățământul-românesc-115414735.html

În România, părinții elevilor continuă să ofere bani pentru cadourile cadrelor didactice sau pentru fondul școlii. De multe ori, ei nu au niciun control asupra fondului școlii deoarece nu primesc chitanțe pentru banii oferiți și nu le sunt arătate facturi pentru bunurile cumpărate. Într-o discuție cu Yahoo News România, Mihaela Gună, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, a oferit câteva soluții pentru a stopa fenomenul oferirii de cadouri profesorilor.

Cazul învățătoarei Dana Blându de la Școala nr. 10 din București a arătat cât de mulți bani sunt părinții dispuși să scoată din buzunar atunci când își imaginează că în acest mod asigură un viitor bun pentru copiii lor. Deși a fost filmată în timp ce îi jignea pe părinți și le cerea bani, învățătoarea Blându nu și-a dat demisia. Însă astăzi i s-a desfăcut contractul de muncă, printr-o decizie a Consiliului de Administrație al școlii.

Potrivit Mihaelei Gună, învățătoarea nu putea fi suspendată atâta timp cât nu se finaliza ancheta administrativă deoarece acțiunile sale nu au afectat nici viața, nici sănătatea copiilor: „Orice om are prezumția de nevinovăție. Inspectoratul Școlar nu poate suspenda până când nu are un rezultat. Este o problemă de moralitate a învățătoarei care putea găsi soluții ca să nu mai vină pe perioada anchetei, putea să își ia concediu fără plată”.

„Li s-a adresat de parcă erau sclavi pe moșie”

Președinta FNAP spune că organizația în fruntea căreia se află îi încurajează pe părinți să fie parteneri reali ai școlii și să se intereseze de copiii lor, însă atunci când un cadru didactic li se adresează precum Dana Blându, acest lucru nu mai este posibil: „Când sunt tratați așa, ei sunt îndepărtați de școală. Nu mă refer neapărat [la faptul – n.r.] că li s-au cerut niște bani, mă refer pur și simplu la maniera în care li s-a adresat, de parcă erau sclavi pe moșie, uitând că ea este un simplu angajat și că prestează un serviciu public. În cazul unui asemenea comportament nu mai putem să incriminăm părinții că nu se îndreaptă către școală”.

FNAP a lansat și un apel prin care îi încurajează pe părinți să nu mai accepte să li se ceară bani pentru cadouri și să semnaleze abuzurile către Federație, care le va garanta anonimatul: "Foarte multor părinți le e teamă să facă sesizări la conducerea școlii sau la Inspectoratul Școlar cu privire la deviațiile de comportament ale unor cadre didactice. O reclamație nominală poate duce la schimbarea atitudinii profesorului față de elev, ceea ce afectează copilul: întotdeauna, copiii sunt victimele comportamentului părinților. Pentru a elimina aceste cazuri ne-am asumat să îi reprezentăm și să le păstrăm anonimatul pentru a proteja copiii".

Părinții trebuie să facă o sesizare semnată adresată Federației, iar organizația va anunța la rândul său Inspectoratul Școlar și Ministerul Educației, cerând declanșarea unei anchete. Gună arată că, în ultima perioadă de timp, Inspectoratul Școlar din București a început să rezolve sesizările primite: „Cazurile acestea erau și înainte, numai că în momentul de față conducerea Inspectoratului Școlar, mai ales în București, nu mai mușamalizează cazurile, nu le mai ascunde sub preș”.

De pildă, în cazul Danei Blându, chiar Inspectoratul Școlar a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 în legătură cu presupusele fapte penale săvârşite de învăţătoare.

Dascăli ce nu vor să primească nici măcar o floare

Gună speră că, în timp, tot mai mulți părinți vor reclama actele de corupție din școli și nu vor mai accepta să li se impună să cumpere cadouri: „Eu cred că, având un asemenea subiect dezbătut în toată societatea românească, și având și asigurări că prin Federație se păstrează anonimatul părintelui, părintele va căpăta curaj”.

„Crăciunul e un prilej de sărbătoare în care toți primim daruri. Dar darul nu trebuie impus, e pe măsura posibilităților și dorinței fiecăruia. Dacă copilul sau părintele simte nevoia să se ofere ceva, oferă. Darul nu se cere. Copilul nu trebuie să aibă de suferit dacă nu se fac daruri. Chiar dacă e la „școală de fițe”, poate că părintele nu are posibilități materiale ca să ofere bani pentru cadouri”, apreciază președinta Federației.

Mihaela Gună. Foto: FNAP

Aceasta propune să fie stabilită o limită pentru valoarea cadourilor care li se pot oferi cadrelor didactice: „Cred că la nivelul unităților școlare ar trebui stabilit un cuantum pentru un cadou, peste care [un cadou – n.r] ar trebui luat în considerare ca mită, fie că e oferit, fie că e cerut. Ar trebui raportat la salariul minim, să fie un cuantum valabil pentru toți și să se ajungă la niște sume simbolice. Un cadou peste limită trebuie raportat de-o parte și de alta”.

Părinții fac eforturi disperate să ajungă la „școlile de fițe”

Gună consideră că și părinții sunt vinovați: „Unde nu e ofertă, nu e nici cerere. Dacă cadrul didactic se obișnuiește, tot mai mult va cere”. Președinta Federației a auzit însă și de cazuri în care o învățătoare, tot de la o școală centrală din București, primește cu foarte mare greutate un buchet de flori: „Cred că ține de demnitatea cadrului didactic care, din păcate, la modul general e pătată de cazurile acestea de corupție”. Alți dascăli nu acceptă nici măcar multiplicarea fișei de lucru de către părinți, continuă ea.

„Școlile de fițe”, după cum le numea soțul învățătoarei Dana Blându, sunt instituțiile de învățământ cu rezultate bune, plasate într-un cartier central al capitalei, unde părinții elevilor au o situație materială mult mai ridicată decât într-o școală de cartier, apreciază Gună: „Aceste școli sunt căutate de părinți în vederea înscrierii în clasa pregătitoare. Părinții fac eforturi disperate să ajungă la școala respectivă, chiar s-au făcut schimbări de domiciliu ca să ajungă copilul lor la școala respectivă”. Însă aceste școli bune nu sunt neapărat în centrul Bucureștiului, atrage atenția reprezentanta FNAP.

„Școala din România încă mai are nevoie de susținerea noastră”

În afară de banii oferiți pentru cadourile profesorilor, părinții români dau bani și pentru fondul școlii. Deocamdată, statutul fondului școlii este destul de ambiguu.

Toamna trecută, ministrul Educației, Remus Pricopie, a declarat că strângerea de bani pentru fondul școlii este ilegală: „Este inadmisibil așa ceva. Cadrele didactice trebuie să respecte legea. Este inadmisibil atunci când se solicită bani la școală, așa-zisul fond al școlii. De fapt, aceia nu sunt bani fiscalizați, nu există chitanțe, nu există transparență în utilizarea acestor bani, iar fondul clasei trebuie să fie un instrument care ține de opțiunea fiecărui părinte. Eu, ca părinte, pot să iau decizia că pot să contribui cu ceva, dar școala nu mă poate obliga".

Anterior, ministrul anunțase că dorește să oficializeze fondul clasei: "Eu cred că ar fi foarte bine dacă acest fond al clasei ar fi la lumină, ar fi oficializat și ar exista reguli clare de utilizare și constituire a lui. Fondul clasei nu poate să implice o obligativitate din partea părinților de a contribui. Cine dorește contribuie, cine nu dorește, nu contribuie. În plus, nici nu trebuie să existe vreo ierarhie a contributorilor, trebuie să existe o transparență a sumelor constituite și a modului de utilizare a sumelor".

Zilele trecute, ministrul a declarat din nou că fondul clasei este ilegal dacă este gestionat de şcoală, prin învăţătoare, profesori sau director.

Mihaela Gună arată că școlile pot beneficia de bani din fonduri extrabugetare, însă în practică se întâmplă ca banii primiți să nu fie cheltuiți transparent: „Școala din România încă mai are nevoie de susținerea noastră. Nici nu poți să impui. Dacă părintele nu poate să achite cotizația, elevul nu trebuie să aibă de suferit. Am avut cu toții copii la grădiniță, în fiecare an am cumpărat mochete, perdele. Nu cred că ele se deteriorau de la an la an”.

Corect ar fi ca banii să fie strânși de organizații de părinți care au personalitate juridică, pentru banii oferiți să se primească o chitanță, iar părinții să vadă facturile pentru bunurile cumpărate din fondul școlii, arată ea. Fără astfel de forme de control, părinții nu știu ce se întâmplă cu banii, iar obiectele cumpărate pot să nici nu ajungă în inventarul școlii.

„Nimic nu motivează aceste abateri de la moralitate”

„Există comitete de părinți fără personalitate juridică ce angajează personal de curățenie, de pază, pentru reparații, zugrăvire. Pentru ei trebuie plătite salarii, dar dacă există salarii trebuie să existe și taxe și impozite plătite la stat. Fără personalitate juridică nu le poți plăti”, arată Gună.

Reprezentanta FNAP spune că Federația a avut consultări cu ministrul Remus Pricopie cu privire la fondul școlii și că este nevoie de o propunere legislativă care să clarifice statutul fondului școlii.

Perfect legale sunt donațiile făcute de părinți către instituțiile de învățământ, de la cărți pentru biblioteca școlii la bunuri folosite la clasă: „Lucrul e cât se poate de corect. Asociațiile de părinți au donat chiar și bănci pentru înlocuirea pupitrelor vechi. A fost făcută propunerea la inițiativa părinților, cu acceptul majorității părinților, părintele fiind perfect conștient că o bancă proastă afectează sănătatea copilului”.

Bineînțeles, donațiile mari făcute de un părinte nu ar trebui să atragă favorizarea elevului: „Nu ar trebui să se țină cont de ele. Nu ar trebui să ținem cont că un părinte are posibilități mai mari. Copiii noștri au aceleași drepturi”.

„Atâta timp cât educația în România e slab finanțată, trebuie să sprijinim și noi. Până când, nu știm. Dar nimic nu justifică ca un cadru didactic care are salariu mic să își schimbe comportamentul față de beneficiarii educației. Și părinții poate au salariu mic. El cere de la un om care are poate salariul mai mic, e șomer sau are trei copii acasă”, mai comentează Gună.

Președinta Federației speră că astfel de cazuri, precum cel de la Școala nr. 10, sunt izolate: „Nu trebuie învinovățit tot învățământul românesc, dar nimic nu motivează aceste abateri de la moralitate”.