Decebal
Rădulescu ia atitudine împotriva excluderii lui Ștucan. Un GSP-ist apără valoarea unui PRO-tv-ist,
schimbat, se spune, la comanda
aromânului Becali!
Că
presa de astăzi e făcută cu gândul la bandiții de partid, de jigodiile care
pupă pe oricine în fund pentru bani și îi dau și limbi, obscen, oricărui
retardat, în special bandiții PDL și PSD, primari, viceprimari și alte gunoaie
de gen, că în presă sunt și trepădușii din servicii mai puțin sau mai mult
secrete nu e un… secret. Oamenii verticali sunt puțini, în marea masă a
pseudo-gazetarilor de 2 lei. Dacă bandiții ăștia iau banii publici sau banii unor
neterminați e problema lor, dacă restul jurnaliștilor nu elimină gunoaiele jegoase
care le strică firma și credibilitatea. Problema apare când oamenii au curaj să
le dea peste bot unora ca minoritarul Becali. Aromânul, se susține, e în
spatele excluderii lui Ștucan! Un GSP-ist apără un PRO-tv-ist, ce poate fi mai
frumos?! Ce spune restul breslei? Sau sunt toți șantajați de geambașii ăștia de
2 lei care au dat pe la tribunale, DNA-uri și alte asemenea instituții la care
ajung doar ăia pătați? Presă românească, te simți sau simți nevoia să pupi ceva
la bandiții cu dosare penale, comportament mafiot, până a te complace cu
evitarea adevăratelor subiecte din sport: cumpărări de locuri de divizie,
cumpărări de instalații de nocturnă din banii publici pe trepăduș PDL, evitarea
licențierii corecte și inventarea licenței moștenite, pe secția de fotbal din
alt județ. Mai acceptați ca hoții și pușcăriașii cu PDL, gunoaiele de rude PDL
sau minoritarii să vă șantajeze la nesfârșit?!
Text publicat pe
GSP.RO:
Felix, mi-e ciudă de
mor!
March 11th, 2013 |
Diverse
Mi-e ciudă de mor. Mi-e
ciudă că începem să ne facem mici de tot. Noi, jurnaliştii de sport. Unii
dintre noi. Mi-e ciudă că meseria ne e batjocorită şi că valoarea şi forţa ei
scad consistent o dată cu fraternizarea bolnăvicioasă a unora dintre noi cu
personaje din fotbal. Cu personaje care n-au curajul să se ia la luptă dreaptă
cu noi. Bagă cuţitul pe la spate sunînd şefi de trusturi şi ameninţîndu-i.
Povestea de azi sună
aşa. Colegul Costin Ştucan, de la ProSport, nu mai face emisiunea “Ora de
ProSport” de pe Sport.ro. De ce? Pentru că pe Gigi Becali l-au deranjat foarte
tare dezvăluirile jurnalistului cu telefonul fără fir. Imaginile cu Becali
cerînd schimbări prin stîlpii de telegraf Mache, MM şi cine mai era p-acolo.
A fost supersubiect
Pe Felix Draghici îl
ştiu de multă vreme. Nu cunosc dacă el a luat decizia excluderii lui Costin,
dar l-am amintit pentru că am pretenţia că-l ştiu bine şi pentru că e şef în
ProTV. Ne cunoaştem demult. E un jurnalist excepţional. Un om onest, un
comentator tv, printre rarii care dau drumul din piept cuvintelor potrivite cu
o lejeritate care mă sperie. Sînt convins că Felix ştie ce valoare a avut
demersul jurnalistic al lui Ştucan. Ştie că ziarul concurent, site-urile
concurente, televiziunile concurente, toată presa din România, dar şi marile
ziare din Anglia l-au preluat pe Ştucan.
Mă rog, imaginile publicate de Sport.ro la emisiunea lui Ştucan. Asta e
valoare pură. Asta înseamnă publicitate uriaşă pentru emisiune şi trustul tău,
făcute gratis, şi aduce de la sine un premiu pentru jurnalistul care a reuşit
performanţa. Numai că lucrurile s-au văzut altfel acolo.
Îl ştiu pe Ştucan de 18
ani
Un telefon al lui Gigi
Becali i-a sensibilizat mult mai mult pe colegii mei. Patronul Stelei s-a
arătat deranjat că i-a fost dezvăluit gestul “tocmai de prietenii mei”. Şi a anunţat că trustul Pro va fi
interzis la Steaua. Dar a lăsat totuşi o portiţă. “Dacă îl daţi afară pe Ştucan
de la Sport.ro, vă las!”. Şi aici e marea dramă. A unora dintre jurnalişti.
Că cedează uşor presiunii, pentru că la altceva nu vreau să mă gîndesc. Ştucan
nu mai face “Ora de ProSport”. Să fim înţeleşi, colegul meu Costin Ştucan nu
e perfect. I-am spus chiar eu în anumite
momente că exagerează. Dar un jurnalist chiar trebuie să fie agresiv, incisiv şi
drept, corect în ceea ce face. Să spună şi să scrie ce-i dictează conştiinţa,
nu ce ar putea să-i aducă alte foloase. Şi Costin e unul dintre cei care-şi fac
meseria cu mare pasiune şi corect. Îl cunosc de 18 ani. Ştiu bine despre cine
vorbesc.
Preşul MM
Totuşi, cel mai trist
în toată povestea asta mi s-a părut altceva. Bucuria bolnavă, a unui om
bolnav, MM Stoica, la aflarea veştii că
Ştucan nu mai face emisiunea. Vineri, după ce Steaua a fost anuntaţă că
jurnalistul a fost pus în genunchi, MM
Stoica a postat un mesaj pe Facebook care suna aşa: “Ştucane, depresiv mic şi
virgin, o să ne lipseşti!” Bucuria slugii care fusese anunţată de patron,
nemăsurată. Nu s-a mai putut abţine. S-a dat de gol. Şi-a reconfirmat
caracterul mizerabil şi i-a dat de gol şi pe susţinătorii lui Becali din “Trustul
Pro”. Dar cu MM e cu totul altceva. El s-a insinuat în povestea asta ca să-şi
dea importanţă. Să creadă lumea că el a pus, de fapt, umarul la îndepărtarea
lui Ştucan. Că are forţă. Nu! El e, în fapt, un soi de palton care-l îmbracă pe
Reghe cînd Steaua marchează. Altceva nu
ştiu să facă acolo.
Pentru o presă curată
Am trecut şi eu
printr-un asemenea moment în anul 2009. Cînd am fost dat afară de Dumitru
Dragomir de la GSPTV. Nu l-am slăbit o clipă, şi n-a mai rezistat. A întrebat
Trustul Intact ce dorinţe are de la Ligă, le-a îndeplinit, era vorba de
programări la ore convenabile pentru meciuri, deci, le-a îndeplinit cu condiţia
ca eu să fiu dat afară. Domnul şi doamna cu coloană vertebrală de
gelatină, o anume Sabina Petre şi
Cristian Creţu, şefi pe atunci, m-au expulzat. Alături de mine a fost Costin,
care a demisionat în semn de protest. Şi căruia îi mulţumesc şi acum. Realizam împreună emisiunea Contraatac pe
care chiar noi o lansaserăm. A fost un gest care m-a impresionat şi care m-a
făcut să înţeleg multe lucruri. Şi acum, ca şi atunci mi-ar plăcea să existe
solidaritate pentru ca presa sportivă să nu fie înghiţită de rechini. E un
semnal de alarmă fără precedent ce s-a întîmplat în ultimele zile în Trustul
PRO. Acum trebuie ca şi suporterii, iubitorii
de fotbal, care înţeleg bine ce înseamnă presă, dar mai ales colegii mei şi ai
lui Ştucan să iasă şi să fie solidari cu el.
Pentru o presă curată.
Ştiu şi văd că sînt printre noi jurnalişti blătari. Ce-i drept, puţini, dar
sînt. Pentru că le merge bine, plesneşte cămaşa pe ei de sănătate, dar treaba
lor, deja sînt ieşiţi din breaslă. Ei îşi negociază conştiinţa, vorbele, pentru
bani. Ştiu bine despre ce vorbesc.
Azi i-am dat un mesaj
prietenului meu Felix Draghici. Mesaj la care încă aştept un răspuns. Suna aşa:
“E trist! Pe bune că e trist! Mă simt trădat de fraţi de-ai mei!” Îl anunţ pe
Felix că are spaţiu pe blogul meu pentru a spune oricînd ce doreşte în legătură
cu subiectul de azi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.