Năstase, martir și potlogar, de la caz la caz

Năstase, martir și potlogar, de la caz la caz

Năstase în libertate. Odiseea fostului pușcăriaș a luat sfârșit și o dată cu ea o parte din  propaganda mașinăriei de presă care îl vedea pe Năstase martir (Antenele, desigur) - condamnat de…băsiști, ba îl vedea un potlogar acoperit de partid și care trebuie să stea la mititica atât cât e pedeapsa, o altă parte a presei de partid. Desigur, meciul nu e terminat, pentru că propagandiștii nesimțiți de la Antene vor crea o aură de martie, nevinovat, de virgina roșie a neamului pentru Năstase, în timp ce ceilalți vor spune că justiția e chioară, e grijulie cu pungașii care scriu cărți pentru a ieși cu o lună mai repede din închisoare, că USL a făcut ce a vrut cu justiția. Noi, ceilalți, care nu suntem nici de partea propagandiștilor USL, nici de partea bandiților portocalii, ne permitem să ne întrebăm, de amorul artei, fără patimi politice cum e posibil ca un individ să se bucure de libertăți precum Năstase: cărți scrise în pușcărie, publicare pe blog, pentru a se influența deciziile justiției, cum de ministrul Justiției îl sună pe condamnat înainte de executarea pedepsei, cum Ponta, un premier și el, insul cu doctoratul dat exact cu lucrarea necitită de Năstase (cine a luat o licență sau un titlul de doctor știe care sunt responsabilitățile unui îndrumător, dar poate că la pesediști nu se aplică regulile și Ponta a picat de fraier pentru că Năstase nu l-a pus să declare paginile copiate în trimiteri în josul paginii) vine la sinucigașul ratat, cum de doctorii PSD l-au ținut pe acesta la spital legal sau nu, cum de polițiștii s-au purtat ca niște fraieri, lăsându-l pe intelectual să-și ia cărți/pistol, cum de Năstase a fost condamnat exact de o judecătoare care l-a iertat pentru afacerea Tamara, cum de cei considerați complici au fost condamnați la ani buni de închisoare, în timp ce fostul complice Năstase înflorește în pușcărie și acum în libertate, cum de Năstase vroia justiție și dreptate și s-a comportat ca un borfaș, trăgându-și un glonț pe undeva, nerecunoscând, deci, justiția și dreptatea din țara care l-a făcut om. Ne mai putem întreba cum e posibil să aibă un cetățean 300 de gloanțe în casă fără probleme și fără acte, de parcă s-ar fi pregătit să se joace de-a Rambo sau de ucigașul din clopotniță. Indiferent ce propagandă vor face televiziunile și trusturile de partid noi vom rămâne cu imaginea unui Năstase ca de pe altă planetă, cu facilități, sfori trase, cu implicații politice nemaivăzute. Ceea ce, desigur, nu poate avea orice muritor.  Așteptăm ca și alții să copieze modelul Năstase, ca orice bandit să amenințe că se sinucide sau chiar să încerce măcar de formă, să se scrie mii de cărți în închisorile suprapopulate ale României de către deținuți model, marca Năstase, să se împartă deținuții, fie ei hoți, criminali, borfași mărunți în oameni condamnați de băsiști sau de ciuma roșie. Și ne mai așteptăm la campanii pe măsură de la presarii care și-au pierdut busola și s-au transformat în scribălăi de partid și politruci nerușinați.