Oana Niculescu Mizil – trimisă în judecată. Se pregătește și șutul pentru liberalul mureșean organizator de festivaluri cu instituții publice pe afiș, adică Mora?!

Oana Niculescu Mizil – trimisă în judecată. Se pregătește și șutul pentru liberalul mureșean organizator de festivaluri cu instituții publice pe afiș, adică Mora?!

Deputatul PSD Oana Niculescu Mizil a fost trimisă în judecată, fiind acuzată de conflict de interese.

Realitatea dixit:

Mizil şi-ar fiangajat mama la cabinetul parlamentar.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul instanţei supreme au dispus, în 24 septembrie, trimiterea în judecată a deputatului Oana Niculescu Mizil Ştefănescu, dosarul urmând să se judece la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, deputatul Oana Niculescu Mizil Ştefănescu a solicitat încadrarea în muncă a mamei sale, în cadrul biroului ei parlamentar şi a avizat contractul individual de muncă prin care, în perioada mai 2009 - septembrie 2011, aceasta a realizat foloase materiale în cuantum de 65.697 de lei. Deputatul PSD Oana Niculescu Mizil a fost reclamată de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) la Parchetul instanţei supreme, pentru conflict de interese.

Agenţia Naţională de Integritate a stabilit, în septembrie 2011, faptul că "Oana Niculescu Mizil Ştefănescu Tohme, deputat în Parlamentul României, a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea mamei sale, Lidia Niculescu Mizil Ştefănescu, începând cu data de 29 aprilie 2009, în cadrul Biroului Parlamentar deţinut în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, încălcând, astfel, prevederile Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei".

În 19 septembrie 2011, deputatul PSD Oana Niculescu Mizil preciza, într-un comunicat, că mama ei nu este funcţionar public, ci are statut de personal contractual, menţionând că raporturile biroului de parlamentar cu aceasta au încetat în cursul zilei respective.

În 7 octombrie 2011, Oana Mizil a înregistrat la Secţia de contencios administrativ acţiunea sa de anulare a actului constatator al ANI, acţiune ce a fost respinsă în 20 iunie 2012.

Deputata a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a stabilit ca termen de judecată data de 28 ianuarie 2014.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/oana-niculescu-mizil-trimisa-in-judecata_1281871.html#ixzz2gSLUX190

România liberă dixit:

Agenţia Naţională de Integritate a cerut Senatului revocarea din funcţie a senatorului PNL Daniel Akos Mora, după ce instanţa supremă a decis definitiv că acesta a fost în incompatibilitate, transmite Mediafax.

În 24 septembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ca nefondat recursul formulat de Daniel Akos Mora împotriva sentinţei din 24 februarie 2012 a Curţii de Apel Târgu Mureş.

"Agenţia Naţională de Integritate a solicitat Senatului României constatarea demiterii de drept din calitatea de senator a domnului Mora Akos Daniel, ca urmare a deciziei definitive şi irevocabile nr. 6289/24.09.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, referitoare la starea de incompatibilitate constatată în cazul acestuia la data de 20.04.2011", arată luni ANI, într-un comunicat de presă.

Potrivit Legii 176/2010, "persoana (...) faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului".

Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de trei ani operează de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate, conform prevederilor legale.

Agenţia Naţională de Integritate a constatat că Daniel Akos Mora, fost consilier judeţean în cadrul CJ Mureş, s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât SC Moragroind SRL, societate în cadrul căreia acesta deţinea funcţia de director şi calitatea de asociat, a încheiat contracte de execuţie a unor lucrări în valoare totală de 15.689.344 de lei, cu unităţi aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş şi cu alte unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Mureş.

Consilier judeţean în mai multe rânduri, Mora Akos Daniel a devenit senator de Mureş, fiind unul dintre noii aleşi din partea USL în alegerile din 2012. Mora a câştigat mandatul în urma redistribuirii, în Colegiul 3 zona Sighişoara, unde ocupase primul loc, cu 48,53 la sută din voturi.

Mora are o avere considerabilă, el fiind asociat şi acţionar la firme producătoare de hamei, dar care activează şi în domeniul construcţiilor, precum Moragroind, Hoptrade, Naturfruct, MRG AG, cu o valoare a acţiunilor deţinute de 70.730 de lei.

Potrivit declaraţiei de interese, Moragroind a încasat 6.645.614 de lei din contracte de lucrări cu diverse primării din judeţ (Breaza, Suplac, Crăieşti, Măgherani, Iernut şi Sighişoara) şi Inspectoratul Şcolar Judeţean, prin achiziţie publică, în perioada 2008-2010.

Mora s-a aflat în atenţia ANI în 2009 şi 2011, prima dată pentru fals în declaraţii, iar a doua oară fiind suspectat că a utilizat în interes propriu informaţii aflate în calitate de consilier judeţean.

Sesizarea ANI din 2009 semnala că în declaraţia de avere nu erau trecute, pentru anul 2005, venituri din dobânzi şi dividende de 115.883 lei, iar în cea din 2008 Mora ar fi trecut venituri din dividende de 400.000 de lei, deşi în realitate acestea erau de 165.517 lei. În august 2010, Mora a primit de la procurori rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale (NUP).

În aprilie 2011, ANI a sesizat DNA în privinţa lui Mora, considerând că există indicii referitoare la săvârşirea de către acesta a unor infracţiuni asimilate faptelor de corupţie.

Potrivit ANI, Mora s-ar fi făcut vinovat de încălcarea legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor, întrucât, în calitate de consilier judeţean, a deţinut informaţii privind programele de investiţii şi reparaţii, aferente anilor 2008-2010, ale unităţilor aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş, iar firma sa Moragroind a participat şi a câştigat licitaţiile publice organizate de unităţi sanitare aflate sub autoritatea CJ şi de celelalte unităţi administrative, în urma utilizării informaţiilor respective.

Reprezentanţii ANI au susţinut că, prin încheierea unor acte adiţionale la contracte, au fost modificate atât valorile stabilite iniţial prin procedurile de achiziţii publice, cât şi termenele de execuţie a lucrărilor, cu scopul de a obţine venituri din dividende cât mai mari.

Mora arăta că este vorba de contracte anterioare afilierii spitalelor la Consiliul Judeţean Mureş, încheiate cu doi ani înainte, în urma unor licitaţii. Totodată, Mora anunţa acţionarea în judecată a ANI, procesul fiind încă pe rol.