Chiar dacă Tolontan e de altă părere, da, pentru recompensarea celor care descoperă hoțiile cu bani publici

Chiar dacă Tolontan e de altă părere, da, pentru recompensarea celor care descoperă hoțiile cu bani publici

Cum vremea presei unice de partid a apus și statul nu mai sare în sus, de frica tovarășilor, ca să investigheze ce a apărut în ziarele tot de partid, salut un proiect de lege care ar susține jurnalismul de investigație și recompensarea celor care  fac anchetele care ajută procurorii. Chiar dacă cu asta nu e de acord Tolontan. Ca unul care am recuperat mii de euro pe care statul nu îi pupa dacă nu mă judecam cu angajatorul, am scris, în câteva ziare centrale, pe siteurile organizațiilor media, pe blogurile proprii, că e necesar să răsplătim și pe cei care aduc banii pe care nu îi vrea statul! Fac sesizare la ITM, proștii nu vor să aplice legea, dau în judecată ziarul și păcălicii și recuperez mii de euro pentru mine și alte mii pentru statul român. Statul își face apariția și are tupeul să ia banii pe care nu a vrut să îi ia și nici nu s-a chinuit prin ITM să aplice legea și să îi încaseze! Vi se pare normal?! La plăcinte înainte, singura deviza a statului, pe munca ta? Nu ar fi, atunci, bine, să lase statul de o… plăcintă celui care îi aduce banii?!

Doar ca idee, din datele oferite de Mediasind, din 6000 de jurnaliști concediați de când cu criza doar 50 s-au dus în tribunal și au câștigat banii furați de patroni! Desigur, statul a ținut ca la fiecare ziarist câștigător de bani furați de patron să încaseze bani!  Ce ar fi fost dacă toți cei concediați ar fi dat patronul în judecată? Statul român se umplea de bani! Pentru necunoscători, presa este locul și angajărilor la negru, a sereiștilor sub acoperire, a rubedeniilor cu tendințe sinucigașe, a folosirii Windows-ului, a PM-ului și a Officeului piratat, a banilor negri luați pe publicitate fără acte, pe cartel și cu dedicații politice ale porcilor de aleși români, așa că se poate spune că cel puțin o parte a presei este evazionistă, cu interese de servicii secrete și cu încălcarea legilor și a contractelor colective de muncă.

Deputatul Tudor Ciuhodaru a inițiat un proiect de lege prin care, potrivit Mediafax, intenționează să susțină jurnalismul de investigație. Din punctul meu de vedere, care nu e desigur nici unicul și nici în mod automat cel corect, inițiativa e o eroare.

Acum ceva vreme scriam că gsp ar trece mai ușor pentru perioada crîncenă a presei dacă ar primi 1% din banii recuperați de stat în urma investigațiilor susținute de ziar.

Imediat însă, adăugam că așa ceva nu e nici posibil și nici corect. Jurnaliștii nu sînt recuperatori, ei scriu pentru ca publicul să intre în posesia informațiilor și nu pentru ca bugetul să-și recupereze banii.

Oricum, din cauza disfuncționalităților României, noi, ziariștii, ne depășim mandatul profesional. Devenim, deși n-ar trebui, parte a deciziei politice, avem aere de procurori și pretindem că instituțiile statului trebuie să ne urmeze investigațiile. La ultimele două abateri, mă includ.

Să comisionăm însă ceea ce scriem ar fi, însă, împotriva regulilor esențiale ale meseriei. Nu sîntem vînători de comori și căutători de epave. Relevanța meseriei de jurnalist nu este proporțională cu anii de închisoare sau cu banii descoperiți în urma articolelor publicate. În nici un caz soluția de finanțare a presei nu poate sta la dispoziția unui judecător. Instanța stabilește dacă cineva e vinovat sau nu, nu dacă o investigație jurnalistică este valoroasă.

Trăim, într-adevăr, vremuri în care modelele vechi mor mai repede decît pot să le înlocuiască cele noi. Piața are dificultăți în a mai susține media, mai ales pe cea de calitate. Presa caută să se așeze, și la noi, așa cum deja se simte în străinătate, pe o solidă componentă nonprofit, măcar parțial. Însă nu așa!