Șah în școală, opțional și/sau afacere. De ce nu rebus sau scrabble ?!

Șah în școală, opțional și/sau afacere. De ce nu rebus sau scrabble ?!

Ministerul Învățământului a dovedit cu vârf și îndesat în cel puțin ultimii ani că nu mai era un minister pe măsura denumirii. Ca și alte ministere și-a schimbat părul, el devenind Ministerul…Educației. În  școlile noastre nu se mai face de ani buni învățământ, ci educație, este concluzia firească și pe baza introducerii Religiei, materie opțională care ține mai mult de educație, pe baza apariției Școlii altfel, program în care se face educație, pe baza unor opționale care țin mai mult de educație, nu de învățământul clasic. Aflăm, acum, că mărețul și distinsul (glumeam!) minister al Educației a ajuns la concluzia că doar șahul mai lipsea în ceea ce oferă școala modernă românească! Ce poate ascunde această alegere pentru șah o puteți desluși în prezentarea disciplinei Educație prin șah, mai precis la competențele specifice și exemple de activități de învățare: utilizarea unor softuri de șah adecvate vârstei, folosirea softurilor speciale de șah pentru o înțelegere mai bună a procedeelor tactice, realizarea unor aplicații cu temă, folosind softul și videoproiectorul. Vă sună a afacere ? De unde se vor cumpăra la școli respectivele softuri? Le aduce… Ghiță, cumva? Se vor cumpăra de la AppStore, cu tablete cu tot sau de pe Amazon? E nevoie și de videoproiectoare pentru opțională, credeați că șahul se mai joacă aducând de acasă cutia de lemn sau de plastic? În plus, ce calificare vor avea cei care vor preda șah nu se specifică nicăieri. Pentru a lucra cu copiii în școală ca profesor ai nevoie de studii superioare și de curs finalizat de psihologie școlară. Vor avea așa ceva cei care vor preda șah sau în cazul lor nu se aplică cerințele meseriei de profesor? Desigur, ministerul va trebui să revină cu răspunsuri la astfel de întrebări, precum și să ofere transparență la achizițiile publice necesare practicării șahului.

Poate că unii vor spune că e bine să se învețe șah în școală, dacă carte se face așa cum se face, după manuale realizate și de inși fără grade didactice și experiența la catedră. Problema este de ce, neapărat, șah și nu Go sau Bridge? Și aceste jocuri sunt provocatoare, competitive și dezvoltă inteligența și, din păcate, sunt și mai greu de învățat fără manuale sau fără un profesor, față de un șah care se poate învăța și juca și de unul singur, inclusiv pe un telefon sau pe tabletă. Dar ce spuneți de scrabble sau de rebus? Am înțeles, avem un Minister al Educației, nu al Învățământului, dar mult mai potrivit ar fi fost introducerea unor opționale de rebus sau scrabble. Și aici se dezvoltă inteligența, bagajul de cunoștințe, se învață corect limba română și se oferă satisfacția victoriei, plus că în cazul rebusului copii pot fi tentați să devină și ei creativi, să compună, la rândul lor, careuri, pe care să le publice pentru a avea satisfacția muncii bine făcute. În caz că ați uitat, ministerul pomenit e doar al Educației, nu al Învățământului și astfel poate se explică și cum inspectorul școlar general de la Mureș propune profesorilor de religie pelerinaje cu elevii la ctitoriile Brâncovenilor și mersul la slujbe în parohii,  cum concursul Smart se desfășoară bine-merci în școlile din țară, dar în afara cadrului legal stabilit de minister - așa cum comunică biroul de presă al ministerului, cum elevii sunt încolonați pentru a merge la primării pentru a sorcovi conducătorul iubit și a se primi mii de pachețele din banii publici, pe intermediarul de partid, cum elevii trebuie să meargă obligatoriu, în numărul de clase solicitat de politrucul de la inspectorat, la  colocvii cu inși politici, în afara programului școlar și așa mai departe.(articol publicat parțial în Evenimentul zilei)